Premium
Subiectul celor șase case pe care le deține este unul delicat pentru Klaus Iohannis. Acesta nu a reușit să ofere o explicație credibilă până acum pentru modul în care a reușit să strângă o asemenea avere imobiliară dintr-un salariu de profesor, ba mai mult, s-a încurcat în explicații de fiecare dată când a vrut să ofere un răspuns.
Mai nou însă, scandalul caselor lui Iohannis capătă o nouă dimensiune. Comparând declarațiile de avere ale lui Iohannis din 2007 și până în 2014, observăm că, asemenea explicațiilor care se schimbă de la un interviu la altul, la fel se schimbă și suprafețele caselor pe care le deține de la un an la altul. De exemplu, în declaraţia de avere din anul 2009, cota parte de 1/2 din casa de pe str. Bâlea, nr. 29 este de 21, 6 mp, după care, în ultima declaraţie de avere, din anul 2014, același imobil apare cu o cotă de 1/1, deci întrega casă, dar cu o suprafață de 377 mp. Normal ar fi fost ca suprafața sa să fie 43,2 mp, având în vedere că jumătate reprezintă 21,6 mp. Aceeași problemă se repetă și în cazul imobiluluisituat pe Strada Nicolae Bălcescu nr. 29, care inițial apare înscris cu o suprafață de 41,5 mp, iar apoi ajunge la 166 mp, sau a celui din Strada Someșului nr. 13, care de la 128,5 mp ajunge la 253 mp.
Situația este diferită pentru ultimele două achiziții ale lui Iohannis, cele de pe strada Măgura, care „au intrat la apă”. Vila de la nr. 9 s-a „micșorat" de la 102,26 mp, la 76 mp, iar cea de la nr. 11 de la 102 mp, la 64 mp.
În aceste condiții Iohannis ar trebui să ofere explicații nu doar alegătorilor, ci și inspectorilor ANI, cu care de altfel are deja un proces pentru incompatibilitate, care se judecă la ÎCCJ.
