Pe data de 30 iulie 2025, un cutremur devastator cu magnitudinea de 8,8 grade pe scara Richter a zguduit largul peninsulei Kamceatka, situată în Extremul Orient al Rusiei. Seismul, unul dintre cele mai puternice înregistrate în ultimele decenii, a generat un val de alertă în multe țări riverane Oceanului Pacific, inclusiv în Japonia, unde a provocat un tsunami. Oamenii se întreabă acum dacă o asemenea activitate seismică poate reprezenta o amenințare și pentru România. Specialistul în seismologie Gheorghe Mărmureanu a oferit explicații clare.
Fostul director al Institutului Național pentru Fizica Pământului și cercetător științific, Gheorghe Mărmureanu, a fost categoric: „Nu ne afectează deloc aceste cutremure, stați cuminți! Rusia e mare, în partea de Răsărit e cel mai grav la ei, acolo sunt multe cutremure, românii să stea liniștiți”.
Specialistul a continuat explicând că doar anumite construcții majore din țară ar rezista la un cutremur de peste 8 grade, iar rezistența depinde și de adâncimea și caracteristicile undelor seismice.
„La un cutremur de peste 8 grade, cât a fost la ruși, în România sunt șanse că reziste numai câteva construcții importante, depinde însă de unda seismică, de adâncimea la care are loc cutremurul, depinde de mai mulți factori”, a spus specialistul pentru Click”
Mărmureanu a dat exemple concrete: „Centrala de la Cernavodă rezistă cu siguranță la un cutremur de peste 8 grade, am făcut parte din echipa care a calculat, ar rezista cam până la 9. Și Casa Poporului rezistă, și nici marile baraje din țară nu se prăbușesc la 8 grade pe scara Richter.”
În ceea ce privește riscurile din anul 2025, expertul liniștește populația: „În România, anul acesta, nu vor exista cutremure mari, dormiți liniștiți! La prețurile astea mari, un seism major ne-ar mai lipsi!”
Cutremurul din Kamceatka, cel mai puternic din ultimele decenii
Cutremurul masiv din Kamceatka a fost unul cu o adâncime mică, doar 19,3 kilometri, și epicentrul la circa 119-136 km est-sud-est de orașul Petropavlovsk-Kamceatki, regiune cu o populație de aproximativ 165.000 de locuitori. Guvernatorul regiunii, Vladimir Solodov, a caracterizat seismul drept „grav și cel mai puternic din ultimele decenii de activitate seismică”.
Serviciile de urgență ruse au pus în alertă toate forțele și avertizează asupra posibilității apariției unor replici numeroase în perioada următoare. Pe lângă acestea, seismul a dus la erupția simultană a șapte vulcani din peninsula Kamceatka, un eveniment nemaivăzut de aproape 300 de ani. Aceste vulcani includ Bezimianni, Kambalni, Karimsky, Kliucevsky, Krașeninikov, Mutnovski și Avacinski.
Episoadele de tsunami generate au afectat 13 țări riverane ale Oceanului Pacific, de la Statele Unite ale Americii și Canada până la Japonia și Filipine.
Structurile importante din România și fragilitatea în fața seismelor majore
În România, există construcții precum Centrala Nucleară de la Cernavodă și Casa Poporului care sunt evaluate tehnic să reziste la un seism foarte puternic, chiar de peste 8 grade. De asemenea, și marile baraje ale țării sunt concepute pentru a face față unor astfel de cutremure majore, ceea ce le oferă un anumit grad de siguranță în fața seismelor puternice.
Seismologul reamintește însă că gradul de afectare al unei regiuni sau al unor construcții depinde de mai mulți factori, inclusiv de caracteristicile undei seismice și de adâncimea epicentrului.
Peninsula Kamceatka, o zonă fierbinte a planetei
Regiunea Kamceatka face parte din „Cercul de Foc” al Pacificului, una dintre cele mai active zone vulcanice și seismice din lume. Peninsula are aproape 30 de vulcani activi și o istorie îndelungată de activitate geologică, inclusiv cutremure majore precum cel din anul 1952, care a fost comparabil ca magnitudine cu cel recent din 2025.
Cutremurul uriaș din 30 iulie 2025 a fost unul dintre cele mai puternice seisme înregistrate pe planetă, plasându-se în topul celor mai mari seisme din istorie.
Comentează