Comemorarea victimelor Holocaustului din România reprezintă un moment de reflecţie asupra "episoadelor întunecate din istoria naţională", se arată într-un mesaj transmis, luni, de premierul Dacian Cioloş.
Pleşu ATACĂ: 'Dacă am scormoni în trecutul parlamentarilor sau miniştrilor, am avea mari SURPRIZE'
Potrivit premierului, "niciun film văzut sau carte citită nu poate surprinde durerea suferită de cei deportaţi".
Cioloş susţine totodată că de la supravieţuitorii Holocaustului se poate învăţa cel mai bine "de ce este nevoie de eliminarea completă din societatea noastră a atitudinilor extremiste, rasiste, antisemite, discriminatorii".
"De la ei putem învăţa despre curajul de a înfrunta istoria şi de a lupta împotriva fenomenelor negative care conduc la tragediile istorice. Consider că răspunsul vital pentru coeziunea şi sănătatea democratică a societăţii noastre este educaţia, educaţia profundă, cuprinzătoare şi responsabilă. Educaţia este instrumentul cel mai eficace pentru a feri naţiunile de boala ignoranţei, a intoleranţei şi indiferenţei", spune prim-ministrul.
În mesaj, premierul subliniază că prin "educaţia la şcoală, acasă sau prin mass-media" fiecare cetăţean devine responsabil şi conştient de pericolele pe care provocările extremiste le aduc în societate.
"Este datoria noastră, a tuturor, să nu contenim a spune tinerilor adevărul despre istorie pentru ca niciodată tinerii să nu îşi piardă curajul în faţa istoriei. Din această perspectivă, capitolul referitor la "Holocaustul din România" trebuie să fie parte integrantă a învăţării istoriei României. Felicit Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" pentru contribuţiile lor de a aduce în atenţia tinerilor memoria acestor lecţii de istorie", se arată în comunicatul citat.
Cioloş reaminteşte că una dintre acţiunile recente dedicate memoriei victimelor deportărilor transnistrene a avut loc săptămâna trecută, când au fost marcate locurile de unde au fost deportaţi mii de evrei români din gările din regiunea Bucovinei.
"În anul 2004, au fost prezentate recomandările raportului final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România condusă de Elie Wiesel. România a făcut eforturi, recunoscute în plan intern şi internaţional, pentru îndeplinirea acestor recomandări. Mai mult, ţara noastră şi-a asumat preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) în anul 2016", precizează prim-ministrul.
El mai spune totodată că, prin activităţile derulate în acest an în domeniul educaţiei, memoriei şi cercetării, precum şi cele din domeniul combaterii antisemitismului, rasismului şi discriminării, "România şi-a consacrat profilul de promotoare consecventă a valorilor toleranţei, multiculturalismului şi democraţiei".
"Datoria noastră, la 75 de ani de la tragediile care au marcat istoria României, este de a ne asigura că memoria victimelor Holocaustului din România rămâne demnă şi neîntinată de încercări de rescriere a istoriei sau de negare a sa. Fie ca memoria victimelor Holocaustului din România să rămână vie pentru totdeauna în conştiinţa tuturor românilor!", conchide Cioloş.
În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie, ce marchează începutului deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941, pentru comemorarea oficială, în plan naţional, a Zilei Holocaustului.