Dacian Cioloș intervine în scandalul pe legile justiției: Scrisoare deschisă către Mihai Tudose și Tudorel Toader

Un număr de 66 de organizaţii, printre care şi Platforma România 100, au transmis, marţi, premierului Mihai Tudose şi ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, o scrisoare prin care cer renunţarea la proiectul de lege privind modificarea legilor justiţiei şi reluarea dezbaterilor pe această temă. 

Supraaglomerarea din penitenciare, din nou în prim-plan! Tudorel Toader, anunț de ultimă oră: 'Ordinul este la Ministerul Justiției'

Semnatarii atrag atenţia asupra faptului că proiectul de lege a fost avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii şi că aproape 4000 de magistraţi, nominal, au cerut retragerea sa. În aceste condiţii, susţin semnatarii, "se impune ca opinia specialiştilor să fie ascultată" şi să fie organizate "dezbateri autentice cu privire la aspectele ce trebuie promovate". 

"Mai mult, faţă de interesul sporit manifestat de societatea civilă în legătură cu funcţionarea sistemului judiciar, credem că prealabil oricărei modificări structurale este nevoie de discuţii ample în special cu organizaţiile ce au drept obiectiv reforma justiţiei şi drepturile omului. Orice modificări se intenţionează, ele trebuie să ducă la o consolidare a independenţei justiţiei şi la continuarea luptei împotriva corupţiei pe coordonatele reformei începute în 2004-2005", reiese din scrisoarea deschisă. 

Cele 66 de organizaţii mai arată că justiţia română a fost reformată în anii 2004-2005, ca o condiţie pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Atunci s-a consolidat din punct de vedere normativ independenţa justiţiei şi a avut loc separarea administrativă şi funcţională a Ministerului Justiţiei de Consiliul Superior al Magistraturii, adaugă sursa citată.

O primărie din Timiș, 'luată PE SUS' de procurorii DNA: Acuzații GRAVE la adresa primarului

"Începând de atunci CSM a preluat gestionarea carierei magistraţilor, inclusiv a atribuţiilor de control asupra activităţii acestora şi asupra managementului instanţelor şi parchetelor şi tot în acea perioadă s-a înfiinţat Direcţia Naţională Anticorupţie. Graţie acestor modificări esenţiale şi, astfel, magistraţii având securizată cariera în faţa influenţelor politicului, s-a ajuns la soluţionarea unor cauze cu persoane având poziţii importante în România, ieşind astfel la iveală corupţia sistemică din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice", a apreciat aceeaşi sursă. 

Se mai arată că încrederea cetăţenilor români în justiţie a crescut în mod constant în ultimii zece ani şi că nu este necesară o reformare, ci o "îmbunătăţire" a organizării justiţiei. 

"În scurt timp, România a devenit model regional şi european de luptă împotriva corupţiei la nivelul instituţiilor judiciare. De altfel, rezultatele pozitive ale acesteia au fost subliniate în rapoartele întocmite de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, mai ales în ultimii trei ani. Drept urmare, suntem conştienţi că în prezent nu este nevoie de o nouă reformare, ci de o îmbunătăţire a organizării justiţiei în vederea eficientizării sale. Aceste ajustări trebuie însă discutate în mod real cu magistraţii şi societatea civilă. Reamintim că - în final - societatea românească în ansamblu este beneficiara actului de justiţie", conchid autorii.