Privind la remanierea anunțată de Dacian Cioloș am un sentiment de deja-vu. Toate întrebările pe care mi le pun mi le-am mai pus și altă dată. Când? - la nominalizarea lui Mihai Răzvan Ungureanu de către președintele de atunci, Traian Băsescu.
Citiți și: Demiteri pe bandă rulantă
În 2012, ca și acum, exista un murmur al societății nemulțumite. Nu mari manifestații cum aveau să fie în 2013, ci o stare de neliniște, un sentiment că se deschid opțiuni noi. Când Băsescu l-a numit pe Ungureanu premier a insistat că nu este consecința directă a cerințelor străzii ci un plan bine articulat de a aduce ceva nou în politică. Altfel spus, era pohta ce o pohtise. ȘI Dacian Cioloș a fost pohta pohtită de Iohannis în condiții de nemulțumire socială. Cu remanierea, președintele va avea, poate, nu doar premierul ci și Guvernul său.
MRU avea un plan cu bătaie lungă, până după alegeri. Cioloș tocmai a lansat un plan cu bătaie lungă, până după alegeri. Ambii se manifestă poate prea aproape de scrutinul parlamentar, ceea ce îi face pe unii să vadă aici un joc mai degrabă politic.
Citiți și: Partidul Național Cioloș
Citiți și: Cine va fi următorul Prim Ministru al României?
Va avea Cioloș soarta lui Ungureanu? Greu de spus. Cu cât mai activ devine Guvernul, cu atât crește tentația pentru PSD să spună stop-joc. Dar Cioloș nu este Ungureanu, el stă încă în grațiile străzii.
Un lucru e sigur, trăim vremuri interesante,