Premium
Evenimentul Zilei:
Luni, când președintele Klaus Iohannis a avut una din rarele sale conferințe de presă, a coborât de la înălțimea funcției sale și i-a luat nițel în balon pe ziariștii de la Reuters, El Pais și Daily Mail, care anunțaseră cota de refugiați ce urma să fie alocată României.„O gazetă din Marea Britanie spune 6.000, o gazetă din Spania spune 4.600, o agenţie de ştiri europeană spune 6.000. Nu există, încă, niciun proiect care ne-a fost prezentat din partea Comisiei Europene. Toate aceste date sunt speculaţii jurnalistice”, a spus Iohannis, zâmbind ironic-superior. Nu au trecut 48 de ore și Comisia Europeană a confirmat toate informațiile acestor „gazete” și agenții de știri. Tabloidul britanic Daily Mail s-a dovedit a fi mai bine informat decât președintele României.Situația aceasta ridicolă are mai multe aspecte. Începem cu faptul că președintele României nu este informat sau nu se informează. Dacă Leonard Orban, consilierul prezidențial pe afaceri europene, nu i-a spus ce se întâmplă la Bruxelles, trebuia dat afară imediat. Nu s-a întâmplat asta, așa că înțeleg că nu este vina lui Orban... Există mecanisme în interiorul UE, nu este posibil ca Daily Mail să afle de duminică seara că României i se vor aloca peste 6.000 de refugiați, iar oficialii din această țară să nu fi fost notificați.Dar cel mai mult m-a iritat aroganța pe care Iohannis a afișat-o vorbind despre „speculațiile jurnalistice”. De parcă jurnaliștii de la Reuters sunt niște urechiști care, din când în când, inventează știri. Eu știu că presa din România este deprofesionalizată și nu are capacitatea să se ocupe serios de afacerile europene. Înțeleg și că, în calitatea sa de politician, Iohannis avut de-a face cu mulți, prea mulți, jurnaliști flexibili, cu care-și putea aranja întrebările. Dar, după nouă luni la Cotroceni, ar fi trebuit să lase deoparte aroganța aceasta de despot provincial, obișnuit să comande presei locale.
România Liberă:
În timp ce dezbaterile legate de problema refugiaților din Orient sunt în toi, tot mai puțini oameni își aduc aminte de faptul că, în trecut, România a rezolvat exemplar problema refugiaților veniți de pe alte continente. De fiecare dată, a fost vorba de câteva mii de oameni care și-au găsit în România salvarea. Cifrele sunt perfect comparabile cu cele aflate azi în dezbaterea publică. Cele trei mari valuri de refugiați au fost cele ale chilienilor, din anii 1970, cele ale coreeenilor, din anii 1950 și cele ale armenilor, de la finalul primului război mondial. Au existat și alte situații în care România și-a deschis porțile în fața refugiaților, cum ar fi cazul refugiaților greci din timpul războiului civil din această țară, însă aceștia erau refugiați europeni, mult mai ușor de integrat. Peste 3.000 de chilieni au ajuns în România în anii 1970, după lovitura de stat din 11 septembrie 1973. Aceasta a pus capăt regimului primului președinte marxist care a ajuns la putere în America Latină, prin alegeri libere. Este vorba de Salvator Alende, care venise la putere în anul 1970... Cei mai mulți dintre chilieni au plecat din România în anii 1980. Printre puținii care au rămas se numără și actrița Clara Flores... Un alt episod în care România a fost o gazdă primitoare pentru refugiați a fost în anii 1950. Peste 3.000 de copii, mulți dintre ei orfani de război, au fost trimiși în România în timpul războiului dintre Nord și Sud, din perioada 1950-1953... România a fost țara est-europeană care a primit cel mai mare număr de refugiați din Coreea. Bulgaria, de exemplu, a primit doar aproximativ 500. În anul 1960, aproape toți s-au întors în țara lor... Un alt val de refugiați a ajuns în România din Asia Mică, în contextul primului război mondial. Este vorba de câteva mii de armeni, care au supravețuit genocidului organizat, în anii 1915-1916, de către Guvernul Junilor Turci... Cele câteva mii de armeni care au ajuns în România erau într-o stare de sărăcie extremă, iar unii dintre ei au venit literalmente cu picioarele goale, pentru că nu aveau pantofi. Armenii au fost primiți în diferite orașe, precum Bucureștiul sau Galațiul. În Strunga, lângă Târgu Frumos, a funcționat un orfelinat pentru copiii armeni. Refugiații armeni s-au integrat rapid în societatea românească, iar descendenții lor trăiesc, în majoritate, în țara care a fost salvarea strămoșilor lor.
RFI:
Victorie importantă pentru Barack Obama – « cea mai importantă a preşedinţiei sale în materie de politică externă » spun chiar unii comentatori. Seful Casei albe a reuşit să blocheze în Senatul de la Washington o iniţiativă a Republicanilor care urmărea să respingă acordul semnat cu Iranul în domeniul nuclear. 40 de senatori democraţi şi 2 independenţi s-au opus ca « moţiunea de dezaprobare » depusă ieri de Republicani să fie examinată. Cu alte cuvinte doar 58 de senatori dintr-o sută au votat pentru ori era nevoie de 60 ca să fie pus Barack Obama în dificultate. Astfel se evită dezbaterea şi eventualul vot de după. « E o victorie pentru diplomaţie, pentru securitatea naţională şi pentru securitatea lumii » se poate citi în comunicatul preşedintelui democrat emis imediat după aflarea veştii. Liderul de la Washington le propune adversarilor săi să se preocupe acum de aplicarea corectă a acordului pentru ca Teheranul să nu obţină vreodată arma nucleară.
