Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, susține, într-un interviu pentru Politic LIVE, că România trebuie să înțeleagă schimbările profunde care au loc în arhitectura de securitate internațională și avertizează că multe dintre reflexele politice de la București sunt încă ancorate într-o realitate care nu mai există.
„Este ridicol”
Dan Dungaciu a criticat atât lipsa inițială de comunicare a autorităților în cazul dronei de la Galați, cât și declarațiile ulterioare pe care le consideră exagerate.
„Lipsa de comunicare s-a transformat foarte repede într-un exces de comunicare. Am auzit politicieni care au spus că România a fost atacată pentru prima dată de Rusia după Al Doilea Război Mondial. Este o afirmație care nu are acoperire în realitate. Experții au arătat că drona nu a fost țintită către România, ci a fost deviată către România. Chiar președintele a vorbit despre acest lucru. Suntem într-un context extrem de periculos, generat de invazia Federației Ruse în Ucraina, iar tot ceea ce se întâmplă în regiune este legat de acest război. Dar pe cazul concret al dronei de la Galați, noi am spus de la început că România nu a fost atacată direct de Rusia”, a afirmat Dungaciu într-un interviu acordat pentru Politic Live, la Cluj-Napoca, acolo unde a participat la Forumul Economic al Conservatorilor Europeni
Potrivit acestuia, adevărata problemă este că asemenea incidente pot continua să apară pe măsură ce conflictul din Ucraina se intensifică.
„Nu avem nicio garanție că astfel de accidente nu se vor repeta. Dimpotrivă. Există semnale că războiul se poate intensifica și că bombardamentele vor deveni mai frecvente. În aceste condiții, trebuie să fim pregătiți pentru situații similare. Faptul că de această dată nu au existat victime a fost o întâmplare fericită, dar nu putem construi o strategie de securitate bazându-ne pe noroc”, a spus el.
Prim-vicepreședintele AUR consideră că România a ratat oportunitatea de a se adapta la transformările războiului modern și că reacțiile actuale sunt tardive.
„După incidentul de la Galați, ministrul Apărării a anunțat că România va cumpăra programe și sisteme bazate pe drone. Este ridicol. Dronele sunt o realitate a războiului de ani de zile. În Nagorno-Karabah s-a văzut foarte clar ce pot face, iar după 2022 războiul din Ucraina a schimbat complet regulile jocului. Noi nu am făcut aproape nimic. În schimb, am cumpărat echipamente extrem de scumpe care, în condițiile războiului modern, au o durată de viață extrem de redusă pe câmpul de luptă. Astăzi toate marile companii de armament au contractele pline și liste de așteptare pe ani întregi. Chiar dacă vrem să cumpărăm acum, este foarte posibil să primim aceste sisteme peste unul sau doi ani”, a declarat Dungaciu.
„Aceasta este adevărata știre”
Sociologul a analizat și reacția secretarului de stat american Marco Rubio, care a evitat să facă declarații pe tema incidentului de la Galați.
„Din punctul meu de vedere, aceasta este adevărata știre. Faptul că Marco Rubio nu a vrut să intre în această discuție poate însemna mai multe lucruri. Poate că nu avea informațiile necesare, poate că investigațiile nu erau finalizate sau poate că există o altă logică strategică în spatele acestei prudențe. Cert este că reacția americană trebuie analizată foarte atent. Noi suntem încă prizonierii unei mentalități formate în perioada administrației Biden, în timp ce realitatea strategică s-a schimbat profund”, a afirmat acesta.
Dungaciu a legat acest episod de deciziile recente ale Statelor Unite privind redistribuirea unor capabilități militare și a sugerat că România ar trebui să acorde o atenție mult mai mare acestor evoluții decât disputelor politice interne.
„Nu mai suntem în epoca Biden. Punct”
„Nu mai suntem în epoca Biden. Punct. Suntem în epoca administrației Trump. Punct. Ne place sau nu ne place, aceasta este realitatea. Summiturile NATO care urmează nu mai pot reproduce mesajele și angajamentele formulate în perioada precedentă. Summitul de la Washington și summitul de la Haga au arătat deja această diferență de abordare. Accentul se mută tot mai mult pe responsabilitatea statelor și pe capacitatea fiecăruia de a-și asuma propriile obligații de securitate. România trebuie să înțeleagă această schimbare și să își adapteze strategia în consecință”, a concluzionat prim-vicepreședintele AUR.
