DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Dana Gîrbovan, despre conducerea prin 'ordonanțe militare' în stare de urgență: Ridică din punct de juridic o serie de întrebări

timpolis.ro
dana girbovan

Pandemia de coronavirus a schimbat universul judecătorului, susține președinta UNJR Dana Gîrbovan într-un interviu acordat juridice.ro, precizând că dacă ar fi să aleagă un singur cuvânt, ca percepție subiectivă generală, acela ar fi „așteptarea”. Totodată, Gîrbovan a vorbit și despre conducerea prin „ordonanțe militare”, inclusiv în cazul unei stări de urgenta, afirmând că „ridică din punct de juridic o serie de întrebări”.

*

Care este starea de spirit a colegilor judecatori de la Curtea de Apel Cluj? Subiectul de discutie cel mai frecvent este tot pocinogul de Coronavirus?

Dana Gîrbovan: Ar fi imposibil de definit starea de spirit a colegilor in general, deoarece aceasta difera in functie de personalitatea fiecaruia. Daca ar fi insa sa aleg un singur cuvant, ca perceptie subiectiva generala, acela ar fi „asteptare”. O asteptare a furtunii juridice ce cu siguranta va veni in valuri dupa ce starea de urgenta va inceta, atat ca urmare a crizei economice, cat si a adoptarii  ordonantelor militare si a efectului lor asupra cetatenilor. Spre exemplu, doar contestarea amenzilor aplicate sau a masurilor luate in aceasta perioada vor insemna un numar semnificativ de litigii noi, ce se vor adauga celor deja aflate pe rolul instantelor.

Scene BARBARE - un luptător SAS a fost ATACAT cu un topor de un bărbat

In privinta crizei economice avem deja experienta celei din 2009, care a generat zeci de mii de noi litigii. De data aceasta, se preconizeaza ca efectele crizei vor fi si mai grave, de o intensitate pe care in acest moment o putem doar intui.

Este apoi valul zecilor de mii de dosare suspendate prin decretul de instituire a starii de urgenta ce vor trebui repuse pe rol, fixate termene, indeplinite proceduri. Sunt apoi dosarele hotarate, dar blocate in aceasta perioada la tribunale si judecatorii, care vor urca in caile de atac, tot asa, in valuri.

Intr-un alt plan, necunoscut inca, ne vom confrunta cu o complexitate noua a raporturilor juridice, cu situatii fara precedent pe plan juridic, determinate de pandemie.

Cat despre discutiile colegiale, acestea au fost mutate primordial in mediul virtual. Cata vreme izolarea sociala nu a ocolit nici judecatorii, obisnuitele discutii in instante dintre colegi au fost inlocuite aproape complet cu discutiile de pe emailuri sau grupurile de WhatsApp.

Subiectele de discutii se invart, fireste, in jurul pandemiei si a efectelor acesteia atat asupra sanatatii, cat si asupra sistemului judiciar. Temele de discutii merg de la cum sa evitam riscurile de imbolnavire ori unde gasim dezinfectante si masti, la cele privind organizarea instantei si ce contin hotararile de colegiu sau cele ale Consiliului Superior al Magistraturii emise in aceasta perioada. Vorbim insa si despre cat si cum pandemia va modifica dreptul si justitia, despre faptul ca vom fi confruntati cu valuri de dosare, cu probleme juridice pe care nu le-am mai intalnit si pe care incercam sa le anticipam.

In perioada aceasta, pe langa discutii, s-a si muncit intens la motivarea dosarelor deja pronuntate, pentru ca aceasta sa fie finalizate pe parcursul starii de urgenta. Activitatea judecatorilor a inclus, pe langa motivare, selectarea dosarelor ce se vor judeca in perioada de urgenta, a celor in care se continua procedura prealabila stabilirii primului termen de judecata, verificarea dosarelor in care opereaza suspendarea de drept, dar in care au fost acordate termene anterior instituirii starii de urgenta.

Ca atare, asteptarea, anticiparea si pregatirea pentru consecintele pandemiei caracterizeaza in general starea de spirit a judecatorilor in aceasta perioada cu totul exceptionala.

Alina Matei: Universul dumneavoastra ca judecator a fost schimbat în vreun fel de pandemie?

Dana Gîrbovan: Categoric pandemia a schimbat semnificativ universul fiecarui judecator, fie si numai prin simplu fapt ca ne-am trezit, brusc, cu intreaga activitate schimbata.

Nimic nu mai este in aceasta perioada ca inainte.

Schimbarea se simte de cum intri in cladirea instantei, unde esti intampinat de  jandarmi cu masca si sticla de dezinfectant. Salile de judecata si holurile instantei sunt practic pustii, lipsind oamenii si agitatia obisnuita.

Rutina  „studiu dosare – sedinta de judecata –pronuntare si motivare hotarare” a disparut si ea, odata cu suspendarea majoritatii cauzelor. Cu exceptia situatiilor in care prezenta la instante e necesara, judecatorii lucreaza de acasa.

Lia Olguța Vasilescu: Asta este cea mai mare prostie a actualului ministru al Muncii! De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!

Eforturile fiecarui judecator sunt focusate in aceasta perioada pe motivarea dosarelor deja hotarate. Este esential sa le finalizam pe cat posibil, pentru ca toate dosarele puse acum in asteptare vor aglomera rapid sedintele de judecata in perioada urmatoarea. Vor urma luni extrem de incarcate pentru judecatori, procurori si avocati si e imperativ sa fim pregatiti.

Intr-un alt plan, ma preocupa si urmaresc cu atentie restrangerea drepturilor fundamentale, intr-o proportie si de o gravitate fara precedent de la caderea comunismului. Fara indoiala, vremurile de criza impun solutii exceptionale, insa restrangerea drepturilor fundamentale poate fi facuta si trebuie facuta doar cu respectarea limitelor impuse de art. 53 din Constitutie, si anume: masura sa fie dispusa prin lege, sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata în mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii. In asemenea situatii este esential ca cetatenii, jurnalistii, ONG-urile avand ca scop protectia drepturilor fundamentale sa vegheze la respectarea acestor limite.

Modul in care, in situatii de criza, autoritatile respecta proportionalitate masurilor de restrangere a drepturilor si libertatilor, precum si caracterul temporar al acestora este un test bun pentru gradul real de democratie si libertate al oricarei tari.

Alina Matei: Desi redusa destul de mult activitatea de judecata, cauzele urgente si-au continuat drumul. Ca judecator în epoca Coronavirusului, cum au fost sedintele de judecata cu masti si manusi? Protejarea sanatatii a fost în fiecare cauza, replica a avocatilor, închidere-deschidere de usa?

Dana Gîrbovan: Ca judecator de dreptul muncii si asigurari sociale, nu am avut deocamdata cauze urgente care sa impuna sedinte publice, pentru a va spune din experienta persoana cum este judecata cu masca si manusi. O asemenea experienta au avut-o insa alti colegi, in special cei din penal, care ne-au relatat sentimentul de nefiresc, ce adauga o apasare suplimentara atmosferei si asa incarcate.

Alina Matei: Reglementarea prin ordonante numite militare face sa privim viata în mod serios, cu totul serios?

Dana Gîrbovan: Conducerea prin „ordonante militare”, inclusiv in cazul unei stari de urgenta, ridica din punct de juridic o serie de intrebari.

In privinta constitutionalitatii „ordonantelor militare”, Constitutia Romaniei prevede explicit la art. 53 alin. (1)  ca exercitiul drepturilor si libertatilor fundamentale nu poate fi restrans decat prin lege. Prin urmare, o serie de juristi se intreaba, in mod legitim, daca este constitutional ca prin ordonante militare sau prin decretul de instituire a starii de urgenta  sa fie restranse drepturi si libertati fundamentale.

O alta problema ridicata este denumirea lor. De ce se numesc „ordonante militare” cand acestea sunt emise de un minister civil? Romania nu este in razboi si nu e atacata militar, pentru a justifica denumirea de „ordonante militare”.

Probleme juridice ridica si decretul Presedintelui de institutire a starii de urgenta, precum si cel de prelungire a acestei stari. De exemplu, o serie de prevederi din aceste decrete reprezinta dispozitii pur legislative, or singura autoritate legislativa a tarii – spune Constitutia – este Parlamentul. In acest context se ridica intrebarea daca prerogativele constitutionale ale Presedintelui permit acestuia, in situatia starii de urgenta, sa emita decrete ce contin dispozitii pur legislative.

Toate aceste intrebari sunt generate de faptul ca legislatia in domeniul starii de urgenta este vadit deficitara. Constitutia este extrem de zgarcita in reglementarea starii de urgenta, prevazand doar, prin art. 93 alin. (1), ca „Presedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta în întreaga tara ori în unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului încuviintarea masurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia”. Constitutia nu prevede insa ca in starea de urgenta sau asediu prerogativele constitutionale ale autoritatilor se modifica, prin urmare si legea ar trebui sa tina cont de aceste limite.

Actul normativ care reglementeaza instituirea starii de asediu si starii de asediu este OUG 1/1999 privind regimul starii de urgenta sau de asediu, aprobata prin Legea 453/2004. In ciuda modificarilor ulterioare, ultima fiind facuta chiar pe 26 martie 2020, adica ulterior decretarii starii de urgenta, OUG 1/1999 se dovedeste vadit depasita de necesitatile actuale.

De exemplu, art. 3^2 lit. d) din OUG 1/1999 prevede ca pe timpul starii de urgenta e interzisa „restrângerea accesului liber la justitie”. Or, in discutiile avute cu o serie de juristi acestia au ridicat problema daca prevederile cu privire la justitie din decretele Presedintelui nu restrâng tocmai accesul liber la justitie al cetatenilor.

Paradoxul, in aceasta situatie cu adevarat exceptionala, este ca Guvernul nu a utilizat instrumentul ordonantelor de urgenta, perfect justificate in conditiile si limitele prevazute de Constitutie, preferandu-l pe cel al ordonantelor militare, fapt care, fara indoiala, va naste dispute legale si constitutionale.

Realitate dura este ca pandemia generata de noul coronavirus a surprins statul roman complet nepregatit, nu doar din punct de vedere al dotarii medico-sanitare, dar si din punct de vedere legislativ.

Folosita fiind constant ca arma in luptele electorale si sufocata de discursurile populiste ale politicienilor si formatilor de opinie, justitia a devenit si ea vulnerabila in fata pandemiei, prin lipsa unei legislatii clare si previzibile in domeniu.

Cel mai concret exemplu de populism si manipulare la scara larga, condusa de o serie de politicieni, formatori de opinie, jurnalisti, ONG-uri, ambasade etc., este cel al referendumului din mai 2019, cand, in urma unei intense propagande si manipulari in masa, oamenii au votat interzicerea ordonantelor de urgenta in materie de justitie, convinsi fiind ca asa „salveaza justitia”. Manati de iluzia sloganului „anticoruptiei” sau “toti pentru justitie” si fara a pune sub semnul intrebarii mesajele propagandistilor din spatele acelui referendum, majoritatea celor care au participat atunci la referendum au ajuns efectiv sa nege prin vot ca vreodata pot exista situatii exceptionale, care sa necesite cu adevarat adoptarea de catre Guvern a unor ordonante de urgenta in domeniul justitiei sau al politicii penale.

Manipularea si propaganda de atunci a batut ratiunea si realitatea. Pandemia cu care ne confruntam  acum, iata, a spart acea bula virtuala si ne-a lovit fara mila, obligandu-i pe toti sa vada realitatea de dincolo de ecranele telefoanelor sau a computerelor.

Exista cu adevarat situatii exceptionale, exista urgente, exista o ratiune pentru care au fost reglementate la nivel constitutional ordonantele de urgenta.

Actuala pandamie este cel mai concret si mai dur exemplu de situatie exceptionala, ce a necesitat adoptarea de masuri urgente in domeniul justitiei, inclusiv prin ordonante de urgenta. Or, daca masurile luate in domeniul justitiei erau necesare pentru a proteja dreptul la viata si la sanatate al cetatenilor, problema ce ramane este cea a modului in care aceste masuri s-au luat.

Pe scurt, in prezent avem un haos legislativ in materia starii de urgenta, ce va naste inevitabil numarate probleme. Este important insa, ca societate,  sa ne fi invatat lectia data de pandemie, sa ne pregatim mai bine pentru viitor si sa nu mai cadem in capcana populismului facil. Pragmatismul si analiza rece trebuie sa inlocuiasca demagogia, propaganda si manipularea.

Alina Matei: Proiectul pilot al Tribunalului Bucuresti de solutionare a cauzelor prin videoconferinta demonstreaza ca se poate si judecata online. Conceptul de în fata instantei ar putea sa fie sufletul procedurii si în varianta online?

Dana Gîrbovan: Subiectul mutarii judecatii din sala de judecata (din „pretoriu”) in on-line trebuie privit la rece si analizat cu foarte mult pragmatism

Justitia este un serviciu public, in centrul caruia se afla cetateanul. Intre copertile unui dosar nu sunt foi si spete teoretice, ci dispute juridice ce afecteaza, pe multiple paliere, viata oamenilor.

Digitalizarea justitiei are rolul de a veni in ajutorul cetateanului, pentru a-i facilita accesul la justitie. In acest sens, accesul la dosarul electronic, plata online a taxelor de timbru, notificari telefonice sau pe email sunt mai mult decat binevenite.

Un alt beneficiu imens al digitalizarii justitiei, care inca nu e exploatat la maximum de potential, ar fi existenta tuturor hotararilor judecatoresti intr-o baza de data publica, de unde sa se poata extrage informatii pertinente sau sa se faca analize cu privire la tendintele jurisprudentiale, practica neunitara, tip de legislatie ce genereaza sistematic litigii etc. Toate acestea ar ajuta la imbunatatirea actului de justitie.

Digitalizarea, insa, nu poate inlocui contactul si interactia umana dintre cel care judecata si cel care sta in fata judecatorului. Orice cetatean are pur si simplu dreptul de a-si privi in ochi judecatorul care ii decide soarta.

Pe de o parte este problema comunicarii. Dintr-o comunicare interactiva interpersonala, cum are loc in sala de judecata, mutarea judecatii in on-line transforma comunicarea dintre parti si judecator intr-o „comunicare mediata” (mediated communication, in engleza), care are o serie de carente.

Pe de alta parte, atmosfera din sala de judecata, solemnitatea sedintei de judecata, publicitatea acesteia, duelul judiciar ce se desfasoara in fata judecatorului, audierea directa si nemijlocita a partilor, a martorilor nu vor putea fi niciodata suplinita de nici o tehnologie, oricat de avansata ar fi.

Mai multe informatii aplicate despre desfasurarea procedurilor judiciare prin intermediul unor platforme digitale pot fi gasite in articolele publicate chiar pe juridice.ro, unde am remarcat interesul deosebit pe acest subiect si discutiile de substanta generate. Spre exemplu, articolul “COVID-19. Digitalizarea procesului penal si dreptul la un proces echitabil” puncteaza principalele avantaje si dezavantaje ale videoconferintei, prin trimitere la un excelent studiu realizat de Fair Trials, ce a publicat recent un Ghid pentru respectarea dreptului la un proces echitabil în judecarea cauzelor pe durata pandemiei COVID-19.

Ca atare, digitalizarea justitiei este un domeniu ce trebuie sa fie dezbatut si exploatat in mod serios, pragmatic, cu gandul mereu la interesul cetatenilor si la necesitatea de a pastra, totodata, fata umana a justitiei.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.