Premium
Judecătoarea Dana Gîrbovan, proaspăta respinsă pentru fotoliul de ministru al Justiţiei de către preşedintele Klaus Iohannis, oferă un interviu publicaţiei LIBERTATEA.ro, în care vorbeşte despre carenţele ce ţin de colaborarea dintre DNA şi SRI în dosarele de mare corupţie. Ea compară colaborarea dintre cele două instituţii "de inspraţie sovietică" şi asta pentru că informaţiile, indiciile şi unele probe ar fi fost păstrate clasificate în dosare.
Un alt aspect la care răspunde magistratul Gîrbovan este referitor la situaţia Secţiei de Investigarea a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) şi combate recomandările şi avertismentele organismelor Uniunii Europene în favoarea acestei instituţii.
Aceasta întăreşte în interviu discursul unora dintre membrii clasei politice care au blamat public îndelung colaborarea prin protoacoale secrete.
Întrebată de ce se opune vehement ideii de colaborare a unui serviciu secret cu o instituţie judiciară Gârbovan spune: "Este o chestiune ce ține de moștenirea comunistă: cea mai odioasă și abuzivă structură a fostei Securități comuniste a fost “Direcția de Cercetări Penale”, care ancheta infracțiuni de siguranță națională și care a comis cele mai brutale încălcări ale drepturilor omului în România. Datorită acestei moșteniri abuzive, după 1989 s-a interzis expres prin lege SRI-ului să facă acte de cercetare penală, activitatea de informații fiind astfel separată de activitatea de urmărire penală. SRI este serviciu cu rol, printre altele, în culegerea de “informații”, care uneori se face din surse secrete și proceduri necunoscute publicului. Pe de altă parte, Ministerul Public – compus din procurori magistrați organizați în Parchete – este autoritatea publică căreia Constituția i-a încredintat atributul de a exercita acțiunea penală și a strânge “probe” atât în acuzarea, cât și în apărarea unei persoane. În momentul în care este permisă confuziunea dintre cele două roluri, de a culege informații, pe de o parte, și de a strânge probe, pe de altă parte, întreg acest echilibru între drepturile fundamentale ale unei persoane și interesul statului ori al societății este compromis".
Întrebată despre PSD sau PNL, dacă este sunt partide corupte magistratul Gîrbovan răspunde: "Se poate vorbi despre persoane corupte doar în momentul în care există o hotărâre penală definitivă de condamnare pentru fapte de corupție, iar această regulă este valabilă indiferent de persoana la care se face referire. Răspunderea penală este individuală, nu colectivă. Este coruptă persoana condamnată, nu familia acestuia, grupul sau țara din care face parte. Ca atare, corect este să se vorbească despre persoane fizice care au fost ori sunt membre ale unui partid politic și au fost condamnate definitiv pentru fapte de corupție sau fapte asimilate celor de corupție.
La întrebarea cum îl percepe pe Liviu Dragnea aceasta spune că "de principiu" nu face astfel de aprecieri "cu privire la persoane, ci la acte, fapte si principii".
Întrebată de ce susţine Secţia Specială de Investigare a Infracţiunilor din Justiţiei (SIIJ) în ciuda recomandărilor atenţionărilor organismelor Uniunii Europene Gîrbovan explică: "Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost creată ca răspuns la presiunile ce au fost exercitate asupra magistratilor, prin modul în care au fost instrumentate dosarele vizând judecători și procurori, în special de către DNA.
Exemplele de mai sus ar putea constitui ele singure răspunsul la această întrebare. Este inadmisibil și revoltător că organisme precum GRECO, Comisia de la Venetia sau Comisia Europeană se prefac în continuare că aceste abuzuri nu au existat. Acest tip de atitudine, vădit părtinitoare, descalifică concluziile acestor instituții, ce au la bază premise eronate sau incomplete.
De exemplu, GRECO susține că această secție este “o anomalie” a cadrului instituțional existent. Concluzia GRECO vine însă în contradicție flagrantă atât cu cadrul instituțional deja existent în România – în cadrul DNA funcționând la data modificării legii un serviciu ce avea în esență același scop – precum și cu recomandările europene în materie. Astfel, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, în avizul Nr. 21 (2018) privind prevenirea corupției în rândul judecătorilor, aviz ce se bazează, subliniem, în special pe constatările şi recomandările GRECO, include între recomandări următoarele: “În funcţie de istoria, tradiţiile şi structura administrativă a unui anumit stat, precum şi de dimensiunea reală a corupţiei în interiorul sistemului, poate fi necesară înfiinţarea unor organisme de investigare specializate şi a unor procurori specializaţi care să lupte împotriva corupţiei în rândul judecătorilor.” Ca atare, structuri specializate de investigare a judecătorilor nu doar că nu reprezintă “anomalii”, ci sunt chiar recomandat a fi înființate în anumite circumstanțe de către organisme europene, ce își fundamentează opinia exact pe constatările și recomandările GRECO.
Mai mult, în cazul României exista deja în cadrul DNA o astfel de structură, respectiv “Serviciul privind combaterea infracțiunilor din Justiție”, structură care însă era complet netransparentă și care punea probleme serioase din perspectiva conflictului de interese. Nici până azi nu se știe numele procurorilor care au activat în acest serviciu și gradul profesional pe care l-au avut, DNA refuzând să ne comunice aceste informații. Or, dacă pentru un banal accident de circulație un judecător este anchetat de un procuror de la un Parchet de pe lângă o Curte de apel, unde se ajunge după ani de experiență în profesie și examene grele, este absurd ca pentru pretinse fapte de corupție un judecător să fie anchetat de un procuror DNA ajuns în această structură având 4 ani de experiență efectivă ca procuror, în urma unui interviu netransparent cu un procurer-șef numit politic".
Dana Gîrbovan este preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), iar recent a fost propusă de guvernul Dăncilă pentru funcţia de Ministru al Justiţiei.
Imediat după această propunere Dana Gîrbovan a cerut CSM să ia act că vrea să se retragă din magistratură pentru a nu intra în conflict cu legislaţia actuală şi pentru a putea prelua portofoliul.
Cu toate acestea preşedintele României a respins la acel moment toate propunerile de miniştri ale premierului Viorica Dăncilă, între care şi pe cea a Danei Gîrbovan.
Imediat după acest moment Dana Gîrbovan a transmis CSM o adresă prin care cerea Consiliului să ia act de retragerea cererii sale eliberare din magistratură.
La acest moment din timp s-a aflat că preşedintele CSM, Lia Savonea, nu a transmis niciodată preşedinţiei cerere iniţială prin care Gîrbovan solicita eliberarea sa din magistratură.
