Premium
Economia României ar putea înregistra anul acesta o creştere între 3% şi 4,5%, iar scenariul cel mai optimist va fi cu atât mai realizabil cu cât rata de vaccinare va fi mai mare, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.
Preşedintele Consiliului Fiscal susţine că ţinta de deficit bugetar de 7% fixată de Guvern pentru anul acesta este una foarte ambiţioasă, în condiţiile în care anul 2020 s-a încheiat cu un deficit de 9,79% din PIB pe cash, iar o reducere de 3% a deficitului într-un singur an este foarte greu de realizat, "mai ales că epidemia încă bântuie" .
Citește și: SURSE Bebelușul ajuns în spital după BOTEZ a MURIT: micuțul era născut prematur
AGERPRES: În această perioadă au loc analize pe marginea bugetului pentru 2021. Care ar fi recomandările dumneavoastră pentru cei care lucrează la elaborarea acestuia?
Daniel Dăianu: Dumneavoastră le numiţi recomandări. Eu nu aşa calific ce spun întrucât domnul ministru Alexandru Nazare (ministrul Finanţelor n.r) şi colaboratorii săi cunosc problematica bugetului public din România. Dar nu este de prisos să reiau câteva aspecte, aşa cum le văd eu. Trebuie să fie respectate priorităţile de prim rang: lupta contra Covid-19 şi sprijinirea economiei în porţiunile cele mai sensibile. Investiţiile se cuvine să fie ierarhizate, în funcţie de urgenţe şi de efecte de antrenare în economie ca şi de surse de finanţare. Unde proiecte pot fi finanţate cu resurse europene foarte bine, pentru a elibera resurse proprii pentru alte utilizări, pentru a diminua deficitul. Cu cât vom absorbi mai mult resurse europene cu atât va fi mai uşoară corecţia deficitului bugetar. Corecţia are un efect contracţionist asupra activităţii economice, în pofida faptului că un deficit mai mic poate da încredere investitorilor, finanţatorilor. Absorbţia mai intensă de fonduri europene ar susţine mai bine producţia internă şi ar contrabalansa parţial efectul contracţionist.
Nu mai vorbesc de susţinerea unor reforme necesare, modernizarea şi transformarea economiei. Distincţia între cheltuieli permanente şi cheltuieli temporare (generate de lupta cu epidemia şi criza economică) este esenţială. Fiindcă, dacă, ar fi necesare în execuţia bugetară cheltuieli suplimentare legate de epidemie şi criza economică de, să zicem, 0,2% din PIB, nu înseamnă că depăşirea ţintei de deficit bugetar cu această cifră ar fi o dramă. Acest 0,2% în 2020 nu ar mai fi în 2022, nefiind o cheltuială permanentă. Repet, sunt de eliminat cât mai multe portiţe şi înlesniri fiscale, regimul fiscal trebuie să fie echitabil. Aici se poate miza pe venituri suplimentare. Însă trebuie curaj, fiindcă cei care ar fi afectaţi vor "sări în sus", vor face gălăgie. Banii obţinuţi din eventuala plasare la bursă a unor pachete minoritare (de acţiuni) din companii de stat nu trebuie să fie folosiţi pentru umplerea bugetului public. Ar fi o greşeală mare şi nu ar reduce deficitul structural. Acei bani, dacă ar exista, să intre într-un fond de investiţii al statului, sau în capitalizarea băncii de dezvoltare de care România are nevoie. Listarea la Bursă să nu fie un scop în sine, ci să ajute o guvernanţă corporativă mai bună. Sprijinirea firmelor poate să fie mai ţintită. La nivel local, autorităţile pot avea în vedere taxe care să suplimenteze veniturile lor. Se poate proceda la restructurarea unor administraţii crescute în mod nejustificat.
