Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Datele care îi dau fiori reci lui Florin Cîțu! Eurostat: România este printre țările din UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflației în septembrie

gov.ro
Florin Cîțu

România s-a situat în septembrie printre ţările membre ale Uniunii Europene cu cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei, arată datele prezentate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Rata anuală a inflaţiei în zona euro a coborât până la minus 0,3% în septembrie, de la un nivel de minus 0,2% în august, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut până la 0,3%, de la 0,4% luna precedentă, relatează Agerpres.

Comparativ cu situaţia din august, rata anuală a inflaţiei în septembrie a scăzut în 13 state membre (inclusiv în România), a rămas stabilă în şapte şi a crescut în alte şapte ţări membre.

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate, luna trecută, în Polonia (3,8%), Ungaria (3,4%), Cehia (3,3%) şi România (2,1%). La polul opus sunt unele state membre UE unde rata anuală a inflaţiei este negativă: Grecia (minus 2,3%), Cipru (minus 1,9%) şi Estonia (minus 1,3%).

Citește și: Raed Arafat anunță pericolul de pe stradă: 'Avem persoane pozitive care poate că nici ele nu știu că sunt bolnave'

Datele Eurostat mai arată că în zona euro inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut în septembrie până la 0,4%, de la un nivel de 0,6% în august. Inflaţia de bază este urmărită cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Inegalitățile sociale din România

Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în şapte state membre ale Uniunii Europene: Bulgaria (32,5%), România (31,2%), Grecia (30%), Italia şi Letonia (ambele cu 27,3%, pentru Italia datele sunt din 2018), Lituania (26,3%) şi Spania (25,3%), arată datele prezentate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (12,5%), Slovenia (14,4%), Finlanda (15,6%), Danemarca (16,3%), Slovacia (16,4%), Olanda (16,5%) şi Austria (16,9%).

În cele 27 de state din Uniunea Europeană, 21,1% din populaţie - echivalentul a 92,4 milioane de persoane - era supusă în 2019 riscului de sărăcie şi excluziune socială, în scădere uşoară faţă de nivelul din 2018 (21,6%).

Datele privind riscul de sărăcie şi excluziune socială în 2019, cu un an înainte ca statele membre UE să introducă măsuri pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19), vor fi folosite ca indicatori de referinţă pentru analizarea impactului economic şi social al pandemiei în 2020, precizează Eurostat.

Anul trecut, 16,5% din populaţia UE era supusă riscului de sărăcie după transferurile sociale (sărăcia veniturilor), în scădere faţă de la 16,8% în 2018.

În rândul statelor membre UE, mai mult una din cinci persoane era supusă riscului de sărăcie: în România (23,8%), Letonia (22,9%), Bulgaria (22,6%), Estonia (21,7%), Spania (20,7%), Lituania (20,6%) şi Italia (20,3%, datele sunt din 2018). Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (10,1%), Finlanda (11,6%), Slovacia (11,9%), Slovenia (12%), Ungaria (12,3%), Danemarca (12,5%), Olanda (13,2%), Austria (13,3%) şi Franţa (13,6%).

De asemenea, 5,6% din populaţia UE era într-o stare materială extrem de precară în 2019, ceea ce înseamnă condiţii de trai sever afectate de lipsa resurselor, nu-şi putea plăti facturile, nu putea păstra locuinţa încălzită adecvat sau nu-şi putea lua o săptămână de vacanţă departe de casă. Acest procent a scăzut faţă de 2018 (6,1%).

În 2019, procentul celor care erau într-o stare materială extrem de precară a variat semnificativ în rândul statelor UE, de la 19,9% în Bulgaria, 16,2% în Grecia şi 14,5% în România la mai puţin de 3% în Luxemburg (1,3%), Suedia (1,8%), Finlanda (2,4%), Olanda (2,5%), Danemarca, Germania, Austria şi Slovenia (toate cu 2,6%) şi Cehia (2,7%).

Anul trecut, 8,5% din populaţia UE cu vârsta sub 60 de ani trăia în gospodării în care adulţii lucrau mai puţin de 20% din potenţialul lor total de muncă din timpul anului precedent. Acest procent a scăzut faţă de 2018 (8,8%).

Grecia (13,8%), Irlanda (13%, datele din 2018), Belgia (12,4%), Italia (11,3%, datele din 2018), Spania (10,8%), Finlanda (9,7%), Bulgaria şi Danemarca (ambele cu 9,3%), Croaţia şi Olanda (ambele cu 9,2%) aveau cel mai ridicat procent de cetăţeni care trăiau în gospodării cu intensitate de lucru scăzută, iar Cehia (4,2%), Polonia (4,7%), Malta (4,9%), Ungaria (5%), Slovenia (5,2%) şi Estonia (5,4%) aveau cel mai redus procent.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.