Premium
Guvernul Cîţu, prin Ministerul Finanţelor, condus de liberalul Alexandru Nazare, a împrumutat miercuri 3,5 miliarde de euro de pe pieţele externe. Datoria publică a sărit de 50% din PIB, la peste 110 miliarde de euro. Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când datoria publică trece de 50% din produsul intern brut, de la sub 40% în timpul Guvernului Dăncilă şi sub 20% în timpul Guvernului Tăriceanu.
Datoria publică a României ar trebui să rămână sub 60% din PIB, poate chiar 55% din PIB, iar într-un timp rezonabil deficitul bugetar ar trebui să scadă sub 3% din PIB, a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Isărescu spune că majorarea deficitului bugetar nu este o excepție, ci mai degrabă regula în Uniunea Europeană, iar o creștere până la 60% din PIB nu ar trebui să pună probleme majore.
Limitarea datoriei publice şi a deficitului bugetar în ţările UE reprezintă o regulă de aur menită să păstreze echilibrul bugetar şi să împiedice efectul de bulgăre de zăpadă al costurilor asociate datoriei publice. În contextul coordonării politicilor economice și bugetare ale statelor membre ale Uniunii Europene, stabilită prin prevederile art. 119, art. 121 și art. 126 din Tratatul privind Funcționarea UE, fiecare stat membru trebuie să își limiteze datoria publică la un plafon de 60% din PIB. Încadrarea în această limită de îndatorare este însoţită de regula realizării unui deficit al bugetului public consolidat mai mic de 3% din PIB.
Legea 69/2010 a reponsabilităţii fiscal-bugetare introduce reguli speciale în situaţia creşterii datoriei publice peste 45%, în trepte, până la depăşirea pragului de 60%. Situaţia datoriei publice actuale, de peste 50% din PIB, dar sub 55%, obligă Guvernul să prezinte public și să aplice în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut. Programul trebuie să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Guvernul Cîţu pare să fi fost "prevăzător" în acest sens, îngheţând deja salariile în sectorul public, pe perioadă nedeterminată, la nivelul lunii decembrie 2020.
Chiar dacă Mugur Isărescu afirma în conferinţa de miercuri că "o creştere până la 60% din PIB nu ar trebui să pună probleme majore", aceeaşi lege a resaponsabilităţii fiscal-bugetare prevede ca după depăşirea unui deficit de 55% din PIB, lucru posibil în scurt timp, ţinând cont de ritmul contractării datoriei, Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public.
Chiar dacă însuşi preşedintele Iohannis dădea asigurări că lecţii crizei din urmă cu 10 ani a fost învăţată şi nu se va mai recurge la măsuri de austeriate, aceste măsuri obligatorii de reducere a deficitului bugetar sunt din categoria austerităţii. Lor li se adaugă alte măsuri, menţionate şi de guvernatorul BNR, cum ar fi creşterea veniturilor bugetare, disciplina mai strictă a cheltuielilor şi evitarea tuturor excepţiilor la încasările bugetare.
Toate acestea, desigur, în situaţia în care Guvernul reuşeşte să ţină datoria publică sub 60% din PIB, depăşirea acestui prag menționat în Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive duce la orice măsuri mai dure pentru ca datoria publică să se reducă cu o rată medie de 5% pe an, cum este prevăzut la art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.467/1997, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011.
