Premium
David Cameron a constatat unele "progrese" în cursul discutiilor cu omologii sai europeni, joi seara, pe tema concesiilor pe care le cere în cadrul proiectului sau de referendum pe tema ramânerii sau nu a Marii Britanii în Uniunea Europeana (UE), relateaza Reuters, potrivit Mediafax.
Însa negocierile vor fi "dificile", a avertizat premierul britanic, care a participat la o dezbatere de peste trei ore cu omologii sai reuniti la Bruxelles.
"Vestea buna este ca exista o iesire catre un acord", a spus el, adaugând ca mai sunt multe de facut pâna sa se ajunga la o întelegere asupra celor patru domenii ale unor reforme pe care le doreste adoptate.
Cei 28 spera sa poata sa puna, pâna la Consiliul European din februarie, bazele unui acord care sa-i permita lui David Cameron sa-si lanseze - în cadrul taberei "da" - campania în vederea referendumului pe care a promis sa-l organizeze la orizontul lui 2017.
În urma unui dialog "deschis", liderii au "redus mult numarul punctelor în discutie", a subliniat François Hollande.
Însa doua dintre cele patru puncte aparate de Londra continua sa ridice probleme.
Primul punct priveste dorinta Londrei de a împiedica cetatenii statelor membre UE care vin sa munceasca în Marea Britanie sa beneficieze de anumite prestatii sociale în primii patru ani de resedinta.
- "Pot exista unele adaptari"
David Cameron vrea, de asemenea, sa le interzica acestor europeni sa-si transfere în strainatate alocatiile familiale.
Propunerea vizeaza sa faca Marea Britanie mai putin atractiva în ochii migrantilor - în special din statele membre UE din Europa de Est. Însa ea ar constitui o încalcare a dreptului european în domeniul liberei circulatii a muncitorilor.
Cancelarul german Angela Merkel, la fel ca François Hollande, au insistat asupra importantei respectarii acquis-urilor europene.
"Pot exista unele adaptari, unele aranjamente, dar trebuie respectate principiile, regulile, acquis-urile europene", a subliniat presedintele francez, care a sugerat ca referendumul va avea loc în iunie 2016.
"Noi am aratat clar ca suntem pregatiti pentru un compromis, dar tot în baza respectarii principiilor europene de baza, care includ nediscriminarea si libertatea de miscare", a spus la rândul ei Angela Merkel.
Polonezii sunt principalii beneficiari ai masurilor în domeniul liberei circulatii, de la intrarea tarii lor în UE, în 2004. Iar din 2007, dupa aderarea României si Bulgariei, românii si bulgarii.
Într-o declaratie comuna difuzata joi, tarile din grupul de la Visegrad - Polonia, Ungaria, Slovacia si Cehia - afirma ca resping orice solicitare britanica pe care o considera "discriminatorie" sau ca limitând "libertatea de miscare".
Londra doreste, de asemenea, atât o procedura care sa permita sa se tinta cont de interesele tarilor care nu sunt membre ale zonei euro atunci când Eurogrupul ia decizii, cât si sa se schimbe obiectivul general al tratatelor UE - si anume de a crea o "uniune tot mai strânsa".
François Hollande si-a exprimat reticentele fata de aceasta cerere.
"Nu putem accepta (...) ca tari din afara zonei euro sa împiedice vointa de a avansa în zona euro si sa frâneze demersurile necesare în vederea avansarii integrarii monetare", a subliniat seful statului francez.
În pofida acestor obstacole, presedintele polonez al Consiliului European Donald Tusk s-a declarat optimist în privnta sanselor de a se ajunge la un acord cu Guvernul britanic pâna în februarie.
