Premium
Tribunalul Cluj a publicat recent motivarea în procesul pierdut de Camelia Bogdan în care aceasta dăduse în judecată Antena 3, dar și mai multe instituții și persoane fizice, mai ales jurnaliști.
Camelia Bogdan solicitase în instanță despăgubiri uriașe de 100 milioane lei.
Tribunalul Cluj a respins în noiembrie anul trecut acțiunea Cameliei Bogdan. Instanța și-a motivat decizia atât prin acțiunile săvârșite de Camelia Bogdan însăși, care au pus-o în situația de a fi exclusă de două ori din magistratură, cât și prin prevederi ale CEDO referitoare la libertatea de exprimare.
Tribunalul Cluj a constatat că:
- Reclamanta însăşi, prin faptele săvârşite, ce au determinat în două rânduri aplicarea unor sancţiuni disciplinare de către CSM, s-a pus singură în situaţia de a fi criticată.
- Prin articolele si emisiunile de televiziune, pârâţii şi-au exercitat dreptul la liberă exprimare în limitele circumscrise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
- Subiectele abordate în emisiunile şi articolele reclamate pot fi subsumate bunei înfăptuiri a justiţiei, care, aşa cum a apreciat însăşi reclamanta în cuprinsul acţiunii, constituie o temă de interes public.
- Mare parte din emisiuni se referă la participarea reclamantei la seminarul de la Poiana Brașov, participare pentru care domnia sa a fost remunerată de Ministerul Agriculturii, parte civilă în dosarul Telepatia, precum şi la încălcarea regulilor de repartizare aleatorie în dosarul Ultra Pro Computers, lipsa calităţii reclamantei de expert TAIEX la momentul la care a participat la seminarul de la Braşov, or faptul că în perioada 21 iulie-2 august 2014, în care s-a aflat la Poiana Brașov, a fost pontată prezentă la instanţă. Acestea reprezintă fapte concrete, într-adevăr, însă realitatea lor a fost probată prin documente oficiale, respectiv Hotărârea nr. 1J/2017 şi Hotărârea nr. 9J/2018 emise de Consiliul Superior al Magistraturii, Secţia pentru Judecători în materie disciplinară, adrese ale Curţii de Apel Bucureşti.
- Utilizarea sintagmei „judecătoare coruptă” sau „faptă de corupţie” nu a putut genera în sine o vătămare a dreptului reclamantei la reputaţie profesională, telespectatorii având posibilitatea să aprecieze singuri dacă contextul factual în care s-a plasat judecătorul Camelia Bogdan în soluţionarea dosarului Telepatia are sau nu caracteristicile unei fapte de corupţie în sens larg,
- Nu s-a probat că scopul urmărit de pârâţi prin furnizarea informaţiilor referitoare la reclamantă a fost acela de denigrarea voită a acesteia, şi nu informarea publicului cu privire la aspect de interes general deosebit de importante, si anume funcţionarea sistemului judiciar.
- Afirmaţiile făcute în emisiunile ori articolele menţionate fie au o bază factuală concretă, fiind susţinute de documente doveditoare, fie reprezintă opinii, judecăţi de valoare formulate pornind de la aceste fapte.
