Premium
Bogdan Stanoevici a murit, în spital, la numai 62 de ani, însă nu din cauza virusului SARS-COV-2! Fostul ministru s-a vindecat de COVID-19, dar în timpul spitalizării a fost infectat cu un virus intraspitalicesc, Clostridium, scrie jurnalista Simona Gheorghe, de la România TV.
”A luat foc internetul dupa moartea lui Stanoevici: nu a crezut in virus si uite ca a murit....mistouri, bancuri. Cred ca era exemplul pe care multi il asteptau. E din categoria aia: a trebuit sa moara oameni...Omul nu a crezut, nu s-a ferit, s-a infectat. Mai avea si alte afectiuni. A murit! Si wow...ce sa vezi in spital trecuse de faza nasoala cu virusul, dar s-a infectat cu un bacil. Si organismul dupa virus lovit si de Clostridium a cedat! Vorbiti naiba si de ce e in spitale! Infectii mult mai puternice decat Covid 19 care te omoara! Stanoevici, fie iertat, nu a crezut in virus, dar statul asta ar trebui sa creada intr-un sistem sanitar curat! Si el nu e singurul care a murit asa....”, este mesajul postat de Simona Gheorghe.
Despre Clostridium, actualul coordonator al campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, scria, pe site-ul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”, că:
”Infecția cu Clostridium difficile cunoaște o largă răspândire în întreaga lume, inclusiv în România, cu o incidență crescută în ultimii ani ca urmare a selectării unei tulpini bacteriene hipervirulente (ribotipul 027) cu potențial de a cauza forme severe de boală, respectiv cu rezistență crescută la antibioticele folosite în mod uzual în practica medicală (cefalosporine de generația III și IV, fluorchinolone, carbapeneme).
Comparativ cu alte regiuni anatomice ale organismului uman, la nivelul intestinului se regăsește cea mai mare, diversă și complexă populație bacteriană, constituind microbiota digestivă. Colonizarea intestinului uman începe imediat după naștere, fiind stabilită în jurul vârstei de 1 – 2 ani. Compoziția florei intestinale variază de-a lungul tubului digestiv. La nivelul stomacului și intestinului subțire sunt prezente un număr relativ redus de specii bacteriene, în contrast cu densitatea crescută a populației bacteriene de la nivelul colonului (aproximativ 1012 celule bacteriene pe gram de conținut intestinal, reprezentând între 300 și 1000 de specii diferite). Peste 95% dintre bacteriile de la nivelul colonului sunt bacterii anaerobe. Compoziția florei intestinale este diferită de la un individ la altul, se poate modifica în timp și poate suferi variații majore în funcție de tipul de alimentație, bolile asociate și tratamentele administrate, în special cu antibiotice. Bacteriile de la nivelul intestinului aduc beneficii multiple gazdei umane. Acestea intervin și ajută la definitivarea proceselor de digestie, favorizează sinteza și absorbția unor vitamine esențiale, stimulează maturarea și antrenarea răspunsului imun și nu în ultimul rând,asigură o barieră împotriva infecției cu altebacterii patogene, prin “ocuparea” receptorilor de la nivelul mucoasei intestinale, prin competiționarea pentru nutrienții locali și producția de diferite substanțe care inhibă multiplicarea patogenilor intestinali. Dezechilibrele florei intestinale “benefice” favorizează colonizarea, selectarea și multiplicarea bacteriilor patogene competitive, ca de exemplu Clostridium difficile.
Principalele cauze care pot duce la dezechilibre ale florei intestinale normale sunt:
Consumul excesiv de antibiotice, mai ales pe care orală (bucală) – cu apariţia așa-zisei enterocolite post-antibiotice;
Administrarea de citostatice;
Laxativele administrate excesiv, inclusiv preparatele care au rol de “detoxifiere a intestinului”, fără a preciza că acestea reduc flora intestinală benefică, extrem de utilă şi dificil de refăcut;
Expunerea digestivă (de obicei prin consumul de apă sau alimente contaminate) la bacterii patogene care nu se regăsesc în mod normal în microbiota intestinală;
Bolile intestinale inflamatorii sau neoplaziile de tub digestiv care alterează condiţiile locale favorabile dezvoltării florei naturale;
Alimentația artificială prelungită (parenterală, prin perfuzie);
Scăderea acidităţii sucului gastric, de diferite cauze, inclusiv prin administrarea prelungită de medicamente care scad aciditatea gastrică. Cu cât un medicament care reduce aciditatea gastrică este mai puternic şi este administrat pe perioade mai lungi de timp, cu atât riscul de dezechilibru al florei intestinale este mai mare;
Regimuri alimentare neobișnuite, care pot favoriza sau inhiba anumite specii de bacterii, ducând la apariția unor dezechilibre între diferitele specii bacteriene;
Modificarea tranzitului intestinal (constipația sau diareea excesivă), indiferent de cauză;
Deficitele imunitare – în special deficitul de imunoglobulina A, factorul local de apărare la nivelul mucoaselor;
Intervenţiile chirurgicale pe tubul digestiv, modifică circuitul normal al bolului alimentar, prin excluderea unor segmente de tub digestiv din tranzitul normal sau prin rezecarea unor segmente de tub digestiv, și creează condițiile favorabile dezvoltării florei patogene;
Anxietatea (accelerează tranzitul intestinal cu tendinţă la diaree) sau depresia (inhibă tranzitul intestinal, putând conduce la constipaţie);
Infecția cu Clostridium difficilese produce frecventpe fondul unor perturbări severe în echilibrul florei intestinale protectoare şi apare, de obicei, la persoanele care urmează tratamente cu antibiotice. Din acest motiv, se recomandă evitarea tratamentelor antibiotice nejustificate, din proprie inițiativă, acestea fiindurmate la indicația unui medic specialist. Antibioticele distrug flora intestinală normală, susceptibilă și selectează speciile de Clostridium difficile, rezistente la majoritatea anibioticelor folosite în mod uzual.
Clostridium difficile, este o bacterie anaerobă, neinvazivă, oportunistă, care are capacitate de a forma spori. Forma sporulată reprezintă forma de rezistență a bacteriei la condițiile nefavorabile de mediu. Sporii pot persista în mediu exterior până la luni de zile, având rezistență crescută la dezinfectantele alcoolice uzuale, exceptând dezinfectantele pe bază de clor sau cele cu efect sporicid. Forma vegetativă a bacteriei, secretoare de toxine, are rezistență scăzută la condițiile de mediu (persistă pe suprafețe până la 24 de ore) și rezultă din germinarea sporilor în anumite condiții favorizante (ex: lumenul intestinului subțire – nutrienți intestinali, pH-alcalin).
Transmiterea infecției cu Clostridium difficile se produce pe cale digestivă (fecal-orală), cel mai frecvent prin ingerarea sporilor și mai rar a formelor vegetative. Infecția se poate transmite direct de la pacient sau purtătorul asimptomatic la contacți (alți pacienți, personal medical, aparținători), sau indirect, prin contactul cu obiectele contaminate cu spori sau forme vegetative.
Principalul rezervor de infecție pentru Clostridium difficile este reprezentat în special de pacienții cu boală manifestă clinic (diaree), respectiv de purtătorii asimptomatici și mediul exterior contaminat (obiecte de uz personal, aparatură medicală, suprafețe). Se estimează că portajul asimptomatic de Clostridium difficile este de până la 80% la nou-născuți și sugari și scade progresiv, până la cca 3%-5%-15%, la adulții sănătoși. De asemenea, pacienții din centrele de îngrijire pentru boli cronice pot ajunge la o rată de portaj asimptomatic de cca 50%. Consecințele portajului asimptomatic sunt atât pentru individ (posibilitatea de apariție a bolii în condiții favorizante – consum de antibiotice), cât și pentru colectivitate (sursă de infecție pentru contacți, respectiv pentru contaminarea mediului extern – suprafețe, obiecte de uz personal, etc).”.
De altfel, fostul secretar general al PSD, Codrin Ștefănescu, a spus și el că Bogdan Stanoevici a murit din cauza unei infecții contractate în spital.
„A murit Bogdan Stanoevici! Un om minunat și un curajos cum rar mai întâlnești in zilele noastre! Propaganda asta infectă spune că din cauza virusului ucigaș! Fals! Bogdan a murit cu zile pentru că a fost infectat cu un microb din spital! A fost bolnav de Covid, dar l-a învins! Ziceți adevărul, nu mințiți! Nu vă bateți joc de un om hotărât, care s-a luptat pentru viața sa până în ultima secund! Dumnezeu să te aibă în pază, Bogdan”, scrie pe Facebook Codrin Ștefănescu.
O poziție similară are și senatoarea AUR Diana Șoșoacă.
„Bogdan Stanoevici nu a murit de COVID. Se vindecase la 2 săptămâni după internare. Bogdan avea afecțiuni de o viață care nu i-au fost tratate. La 62 de ani, arăta ca la 45. M-a rugat să lupt până la capăt și să nu mă las. Aviz amatorilor și criminalilor din sistem! Nu ne puteți omorî pe toți”, afirmă senatorul AUR.
Bogdan Stanoevici, fost ministru pentru românii de pretutindeni în guvernul Victor Ponta, manager al Circului Globus și candidat la alegerile prezidențiale din 2019, a murit marți.
