Pe 25 decembrie 1989, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost judecați și executați rapid la Târgoviște. Măsurarea tensiunii arteriale în plin proces, dorința lor disperată de a muri împreună și haosul care a dus la rătăcirea temporară a cadavrelor pe stadionul Ghencea au rămas printre cele mai dramatice momente ale acelor ultime ore.
Ziua de Crăciun a anului 1989 a marcat prăbușirea sângeroasă a regimului comunist din România. În interiorul cazărmii militare din Târgoviște, frica, tensiunea și miza politică uriașă ajunseseră la un punct critic. Chiar în timpul ședinței tribunalului militar excepțional, un moment medical ieșit din comun a oprit pentru scurt timp desfășurarea procesului.
Un medic militar s-a apropiat de banca acuzaților pentru a măsura tensiunea arterială a inculpatului principal, Nicolae Ceaușescu. Aparatul a indicat valoarea de 170/105. Această intervenție medicală neobișnuită nu a reprezentat un act de grijă umanitară, ci o măsură de extremă precauție dictată de calculele noii puteri instalate la București.
Teama noii puteri: de ce nu trebuia Nicolae Ceaușescu să moară înainte de executare
Grupul condus de Ion Iliescu și Victor Atanasie Stănculescu traversa o criză acută de legitimitate și securitate. Pe străzile Capitalei se trăgea continuu, iar zvonurile despre o contraofensivă a forțelor fidele vechiului regim riscau să arunce țara într-un război civil. Pentru noii lideri, capturarea cuplului dictatorial nu era suficientă.
Ei aveau nevoie imperioasă de un proces oficial, de o condamnare și de o dovadă televizată a execuției. Fără imaginile clare cu dictatorul mort la zid, luptele de pe străzi nu s-ar fi oprit niciodată. În acest context tensionat, teama paranoică a conducerii provizorii era ca Nicolae Ceaușescu să nu sufere un colaps fatal înainte de sentință. Diabetul sever și stresul extrem sporeau riscul unui infarct miocardic sau unui AVC fatal, scrie retetesivedete.ro.
O moarte accidentală pe parcursul audierilor ar fi zădărnicit transmisiunea televizată și ar fi alimentat speculațiile că fostul lider trăiește. Controlul medical a servit exclusiv scopului de a garanta că Nicolae Ceaușescu rămâne în viață până la contactul cu plutonul de execuție.
Atmosfera din spatele ușilor închise și ordinul strict dat militarilor de la Târgoviște
Până în clipa citirii sentinței capitale, Nicolae Ceaușescu a fost convins că întregul proces reprezintă o simplă înscenare, o cacealma fără consecințe ireversibile. Militarii primiseră ordine stricte de a manifesta o atitudine politicoasă față de prizonieri.
Elena Ceaușescu, care purta haine murdare și degaja un miros respingător, refuza orice examinare medicală, era agresivă și agitată, dar Nicolae Ceaușescu încerca să își păstreze o oarecare demnitate. Paza era organizată sub consemne severe. Comandantul plutonului avea instrucțiuni explicite să deschidă focul asupra cuplului în cazul oricărei tentative externe de recuperare, indiferent de victimele colaterale generate.
Cum au dormit soții Ceaușescu și ce au cerut înainte de plutonul de execuție
Legătura afectivă dintre cei doi s-a manifestat neașteptat. În noaptea ce a precedat execuția, soții Ceaușescu au împărțit un singur pat de campanie, dormind îmbrățișați. După pronunțarea sentinței de condamnare la moarte, când formalitățile prevedeau execuții separate, ei au formulat o singură cerere comună, solicitând să fie împușcați împreună.
Autoritățile militare – se spune că generalul Victor Atanasie Stănculescu – au aprobat această ultimă dorință. Imediat după acord, subofițerii au intervenit pentru a le lega mâinile la spate, moment în care reacțiile s-au diferențiat brusc. Elena a reacționat virulent, având o altercație cu un militar, în timp ce Nicolae Ceaușescu a început să își piardă forțele fizice.
Pe drumul scurt către zidul cazărmii, picioarele fostului lider au cedat sub povara șocului, fiind susținut fizic de militari pentru a nu se prăbuși. Văzând agitația din curte, mulțimea de cadre militare și civilii adunați, Nicolae Ceaușescu a strigat „Trăiască România Socialistă” și a intonat primele acorduri din Internațională.
Mărturia tulburătoare a omului care i-a executat pe soții Ceaușescu
„L-am dus la zid. Ea a avut un conflict cu un militar. El i-a zis Leano, până aici ţi-a fost şi ea l-a înjurat. I-am ajutat să moară demni. M-am întors cu cei doi, am făcut şase paşi şi am ordonat foc. De la şold am tras trei serii.
Primul a picat el şi apoi ea s-a dus în stânga şi a picat cu tâmpla dreaptă de beton. După ce am tras eu, a tras următorul militar un singur cartuş. Când s-a terminat execuţia, a tras şi celălalt o rafală. În schimb, soldatul care a avut conflict cu Elena Ceauşescu a tras şi el în cele două cadavre.
Şi s-a mai tras şi de pe transportor din apropiere, lucru despre care mulţi zic că nu e adevărat”, a povestit Ionel Boeru, cel care a condus plutonul de execuție al soților Ceaușescu.
Rătăcirea trupurilor neînsuflețite pe un stadion din Ghencea
După execuție, trupurile soților Ceaușescu au fost aduse la București și uitate pe un stadion secundar de la Ghencea. După ce au fost găsite, au fost duse la IML, la Spitalul Militar.
