În multe orașe europene, curățenia stradală nu înseamnă doar ridicarea gunoiului vizibil pe trotuare sau străzi, ci și îndepărtarea prafului, a particulelor care nu se văd, dar care într-un final ajung în plămânii cetățenilor. Acest tip de poluare, numită tehnic particule PM10 și PM2.5, este responsabil pentru alergii, astm, iritații respiratorii și pentru calitatea aerului din zonele urbane. Cu alte cuvinte, curățenia nu este doar estetică, ci este are un rol extrem de important pentru sănătate.
Cum fac alte orașe curățenie
La Paris, străzile din zonele rezidențiale sunt spălate săptămânal. Locuitorii primesc notificări și sunt obligați să elibereze trotuarele și parcările în intervalele orare stabilite. Amenzile există, dar, în timp, au devenit rare, pentru că regulile au devenit obișnuință.
La Viena, curățenia este programată mai rar decât la Paris, cu accent pe primăvară și toamnă în special, atunci când cantitatea de praf e cea mai mare. Și aici, parcarea trebuie eliberată temporar. Oamenii nu au fost încântați la început, dar respectă programul pentru că văd rezultatul: un oraș mai respirabil.
În Barcelona, administratorii cartierelor au chiar sisteme automate de notificare prin SMS și aplicație, prin care locuitorii știu exact când se face curățenia pe strada lor. În toate aceste orașe, politica este aceeași: eliberarea temporară a parcărilor pentru curățare mecanizată face parte din modul în care funcționează orașul.
Bucureștiul începe să adopte această metodă
În Sectorul 3, curățenia mecanizată a parcărilor și străzilor se face o dată pe lună.
Cei care au loc de parcare rezidențial trebuie să elibereze locul timp de două ore, potrivit unui program clar stabilit și publicat.
Primăria a realizat o hartă interactivă cu toate zonele și orele de curățare, iar în teren au fost montate panouri informative în fiecare parcare. Este o măsură care a generat, inevitabil, reticență. Și e normal.
Orice schimbare care afectează rutina zilnică irită la început. Dar, în orașele unde astfel de programe funcționează de ani de zile, percepția s-a schimbat treptat: curățenia lunară nu este o obligație în plus, ci o formă colectivă de respect pentru spațiul pe care îl împărțim.
Celelalte administrații din București încă nu au adoptat un astfel de program de curățenie organizată, spălarea străzilor, a parcărilor și trotuarelor având loc, în general, o singură dată pe an, primăvara.
Curățenia care nu se vede, dar se simte
Praful fin nu se observă. Nu se adună în grămezi. Dar se ridică în aer, intră pe ferestre, se depune pe plămâni.
Curățenia mecanizată lunară reduce aceste particule din mediul urban. Nu transformă orașul peste noapte. Nu îl face „impecabil”. Dar îl face mai respirabil. Și asta e mai important decât pare.
Curățenia lunară nu este despre confort, ci despre calitatea vieții. Despre orașul care încearcă să respire. Despre comunitatea care acceptă că, uneori, trebuie să facem un mic efort ca să avem un spațiu comun mai sănătos.
Comentează