Premium
În contextul în care criza oncologicelor ia amploare din nou în România și exportul paralel a fost nominalizat și în acest an în mod fals, ca și cauză a lipsei medicamentelor este necesară o analiză detaliată a situaţiei de pe piaţa românească şi a modelelor folosite de statele europene pentru a lămuri pacienții români asupra cauzelor reale ale crizei şi a soluţiilor disponibile.
Consiliul Concurenței a identificat situații privind unele oncologice, care pot explica de ce pacienții nu găsesc aceste tratamente în toate farmaciile.
De exemplu, în judeţul Iaşi, în septembrie 2014, dintr-un total de 386 de farmacii care au eliberat medicamente incluse în programele naţionale de sănătate, o farmacie a decontat 69% din totalul medicamentelor eliberate pentru Programul Naţional de Oncologie. De asemenea, în urma analizei autorităţii de concurenţă, a rezultat că „57% dintre pacienţi solicită o anumită denumire comercială ca urmare a recomandării medicului, deşi, prescrierea medicamentelor se realizează pe substanţă activă şi doar în situaţii excepţionale, pe denumire comercială“. Acest fapt demonstreaza ca politicile de influenţare a prescripţiilor, privează pacienţii de utilizarea tuturor alternativelor de tratament disponibile pe piaţă.
Consecinţa faptului că pacienţii sunt trimişi către anumite farmacii este concentrarea unei părţi importante a sumelor decontate pentru medicamentele eliberate prin programele Ministerului Sănătăţii.
Care este situația pe piețele europene și care sunt soluțiile în momentele în care pacienții se confruntă cu lipsa medicamentelor ?
Distribuția paralelă reprezintă o proporție foarte mică din comerțul cu medicamente în UE. În decursul ultimului deceniu, volumul pieței a rămas stabil la circa 5 miliarde de euro pe an, într-o piață în valoare de peste 180 de miliarde de euro în 2016 (în conformitate cu evaluarea "European Pharma Market Outlook până în 2022”). Este deci puțin probabil ca o proporție mică de produse farmaceutice distribuite paralel ar avea un impact semnificativ asupra cererii și ofertei globale.
Agenția de Stat pentru Controlul Medicamentelor din Lituania a subliniat în 2016 că importurile paralele de produse farmaceutice creează posibilitatea de a furniza mai rapid medicamente în cazurile de penurie, constituind o soluție eficientă pentru pacienții aflați în tratament cu medicamente care au fost retrase din motive de profitabilitate.
Germania, de pildă, a impus o cotă a volumului importurilor paralele pe care farmaciile trebuie să le elibereze. Olanda și Marea Britanie utilizează mecanisme clawback: toate economiile rezultate din utilizarea importurilor paralele sunt împărțite între farmaciști și autoritatea sanitară publică. În Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Luxemburg, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, majoritatea pacienților plătesc o parte din costul medicamentelor prescrise pe care le consumă. Asta înseamnă că prin utilizarea produselor cu preț redus, importate paralel, scad costurile platite din buzunar de catre pacienți.
Cum vor producătorii să oprească distribuţia paralelă: plângerea nefondată legată de reducerea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare
Producătorii se plâng adesea că din cauza pierderilor și reduceri de prețuri la medicamente sub impactul distribuției paralele, le sunt afectate cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Comisia Europeană și alte autorități naționale nu au găsit nicio relație de cauzalitate între distribuția paralelă și cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare ale companiile farmaceutice.
În ciuda distribuției paralele, bugetele pentru cercetare și dezvoltare au crescut. Trebuie să se țină seama de faptul că produsele farmaceutice distribuite în paralel sunt toate furnizate în Europa, la prețurile cu ridicata ale țărilor de aprovizionare. Mai mult, o mare parte din finanțarea pentru cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare este subvenționată de autoritățile statelor membre, care dovedesc că economisesc bani cu produse tranzacționate în paralel și, prin urmare, au mai mulți bani să investească în cercetare și dezvoltare.
În loc să exacerbeze problema crizei, aşa cum fals se propagă în discuția publică, distribuția paralelă – import/export de medicamente - poate atenua deficitele în perioadele de penurie a medicamentelor, deoarece oferă surse alternative de aprovizionare pentru sistemele naționale de sănătate, prin import paralel, o realitate probată deja în majoritatea statelor membre.
