Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

De ce nu trebuie să ne sperie presupusa internațională naționalistă Italia-Polonia-Ungaria

Reuters

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză pe tema dezbaterilor privind conturarea viitoarelor grupuri politice din Parlamentul European, printre care s-ar afla și un eventual grup al naționaliștilor din Italia, Polonia  și Ungaria.

Adevărul:

Faptul că viitorul Parlament European va avea două grupuri ne-clasice, unul eurosceptic şi altul anti-european de-a dreptul, pare să devină un loc comun. Azi avem circa 30-33-35% dintre votanţii europeni adepţi ai partidelor naţionaliste, populiste, islamofobe, eurofobe, antisemite deseori, cu toate nuanţele posibile.
Iar în materie de anti-imigraţie, sondajele sunt atât de complexe încât marchează, în anumite cazuri, chiar majorităţi ale cetăţenilor europeni care refuză să accepte migranţi de orice fel.
Salvini-Kaczinski şi ignorarea temei cooperării de către polonezi
Pentru că nici întâlnirea în cauză, nici susţinerea marcată de Viktor Orban, nici anunţul privind alte ţinte ale lui Salvini pe politici anti-imigraţie nu justifică o asemenea temere. Ca să nu mai vorbim despre precedentele din Parlamentul European.
(...) Divergenţele italiano-ungaro-poloneze: Rusia, coeziunea, migranţii
Ca să luăm cazurile concrete în cauză - lăsând deoparte pe ceilalţi campioni de aceeaşi factură, din Germania, Austria, Franţa, Spania, Danemarca, Olanda - deja avem diferenţe majore. Mai întâi, în relaţia cu Rusia: Fidesz-ul lui Orban şi Lega lui Salvini au o înclinaţie spre relaţiile cu Rusia – deşi şi aici diferă motivaţiile, de la unele pragmatice la unele ideologice – în timp ce PiS-ul polonez este complet opus prin construcţie acestei orientări pro-ruse.
Apoi pe teme de coeziune şi convergenţă, politici de alocare bugetară europeană în materie, Lega respinge alocările spre noile state din Europa Centrală şi de Est, în timp ce Fidesz şi PiS le susţin în mod susbstanţial. Ba chiar şi în principala temă de atracţie şi convergenţă a partidelor naţionaliste, migranţii, sunt diferenţe majore: Italia lui Salvini şi Lega susţin nevoia împărţirii migranţilor şi a eforturilor de integrare în statele din Nordul Europei şi, în general, la nivel european, chiar dacă susţin apărarea puternică a frontierelor şi respingerea noilor migranţi, în timp ce atât Orban, cât şi Kaczinski resping primirea oricărui migrant şi sistemul cotelor alocate automat. Şi lista de divergenţe poate continua. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

În următorii 10 ani, cu ajutorul gazului din Marea Neagră România ar trebui să fie un „furnizor de securitate energetică“ pentru regiune şi chiar pentru Uniunea Europeană.
Acesta este mesajul care s-a tot transmis de când sunt tot mai multe şanse ca gazul din Marea Neagră să treacă de la stadiul de explorare la cel de exploatare. Iată însă că în această iarnă se dovedeşte că „furnizorul de securitate energetică“ a ajuns să importe 20% din necesarul de energie electrică.
Toate reformele, restructurările şi strategiile formulate au adus practic astăzi România într-o situaţie de sărăcie energetică.
Cu toate că suntem pe locul 4 în Uniunea Europeană la producţia de petrol şi gaze şi pe locul 5 la resurse hidrografice, producţia locală de energie electrică este insuficientă. Aici nu mai este vorba despre ce se va întâmpla cu gazul din Marea Neagră, pentru care se pregăteşte o conductă separată spre Ungaria şi Austria, deci de un surplus viitor, ci de un minus actual. Nu este vorba de cele 3 milioane de locuinţe din totalul de 8,5 care se încălzesc cu lemne şi gătesc cu butelie şi care nu beneficiază de gazul extras din subsolul ţării. Este vorba de o situaţie critică în care a ajuns sistemul de energie, care nu mai are ce capacităţi să pună în funcţiune când este nevoie.
La această stare de fapt s-a ajuns pentru că în ultimele două decenii de când a tot fost făcut şi refăcut sistemul energetic din România, preocuparea nu a fost ce se întâmplă cu clienţii „persoane fizice, clienţi industriali, ci ce se întâmplă în sine cu producătorii de energie.
Dar energia nu poate fi un scop în sine, ci abia folosirea ei în industrie şi în consum casnic este cea care ar trebui să intereseze.
România a pierdut foarte mult de când indicatorul de producţie nu mai constituie un ax central pentru economie. Nu se mai vorbeşte de evoluţia producţiei de ciment, a producţiei de oţel sau a producţiei de carne, în total sau pe cap de locuitor. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelara germană Angela Merkel semnează, marţi 22 ianuarie, la Aachen (Aix-la-Chapelle) un tratat bilateral destinat să accelereze “convergenţa franco-germană”, după cum arată Agenţia Reuters. Intr-un context european şi internaţional dificil, acest tratat este destinat şi să contribue la aprofundarea integrării europene.
Cei doi demnitari se întîlnesc, pentru acest gest simbolic, într-un loc încărcat de simboluri. Germanii îl numesc Aachen, francezii Aix-la-Chapelle: în acest oraş este înmormîntat împăratul Carol cel Mare  care, în secolul al 9 era noastră domnea peste ţinuturi incluzînd mai multe ţări europene, printre care Franţa şi Germania. In 1963 francezul Charles de Gaulle şi germanul Konrad Adenauer semnau un acord istoric marcînd reconcilierea Franţei şi a Germaniei după al doilea război mondial.
Emmanuel Macron, confruntat cu o gravă criză socială la el acasă, şi Angela Merkel, aflată la sfîrşit de carieră, încearcă prin această nouă semnătură să completeze vechiul acord dar şi să transmită un mesaj tonic în direcţia europenilor. E ca şi cum ar spune, "da, avem mari probleme interne dar nu uităm de Europa, iar atunci cînd Franţa şi Germania se înţeleg şi construcţia europeană poate progresa”.
Franţa şi Germania se angajează, prin acest tratat, să facă eforturi pentru ca modelele lor economice şi de societate se să apropie mai mult, să-şi aprofundeze cooperarea în materie de politică externă şi în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.