România va acorda un ajutor financiar de 50 de milioane de euro Ucrainei, prin mecanismul „Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL), fonduri destinate achiziției de muniții și armament pentru apărarea împotriva agresiunii ruse. Inițiativa a fost lansată de administrația Trump și este prezentată de experți drept o investiție directă în securitatea României.
Decizia Guvernului român a fost însă anunțată fără explicații publice detaliate, alimentând confuzia și nemulțumirea unei părți a populației, într-un context economic dificil, marcat de creșterea taxelor, inflație ridicată și deficit bugetar record. Lipsa de comunicare a autorităților a fost rapid exploatată de propaganda anti-ucraineană, inclusiv de mesaje atribuite Moscovei.
Statul român, criticat pentru lipsa de transparență
În absența unor clarificări oficiale, politologul Ileana Racheru, expertă în fostul spațiu sovietic și cadru universitar la Universitatea București, a explicat public de ce sprijinul acordat Ucrainei este esențial pentru securitatea României, conform adevărul.
„Niciun stat nu poate sa progreseze, nu poate sa asigure populației bunăstare dacă poate fi ținta unei invazii militare. Orice stat are nevoie ca în jurul granițelor sale să fie țări sigure, care nu exportă instabilitate, care nu sunt culoare de trecere pentru invadatori. Pentru a fi mai puternică (mai activă în UE și NATO), pentru a combate corupția și sărăcia, pentru a investi în infrastructura de orice fel, România are nevoie de securitate. Investițiile unui stat în securitate sunt investiții în bunăstarea și siguranța propriei populații, chiar dacă pentru acestea trebuie să ajute alte țări”, a explicat Racheru.
De ce este vital sprijinul pentru Ucraina
Politologul avertizează că o eventuală prăbușire a apărării ucrainene ar avea consecințe directe pentru statele de pe flancul estic al NATO, inclusiv România.
„Trupele ruse se află acum dincolo de Nipru, dacă ar reuși să îl treacă și nu ar fi oprite de armata ucraineană (așa cum s-a întâmplat în 2022) ar avea nevoie de aproximativ o zi pentru a ajunge la granițele României. În 2022, rușii au anunțat că intenționau să facă joncțiunea cu Transnistria ( de fapt sa ocupe întreaga R. Moldova). Încă din 2014, Rusia a încercat sa ocupe sudul Ucrainei, sa refacă Novorosiia. Putin a reconfirmat chiar săptămânile trecute aceeași intenție”, susține experta.
Ea atrage atenția că Rusia nu urmărește doar câștiguri teritoriale limitate, ci un obiectiv strategic mai amplu, care ar putea destabiliza întreaga regiune.
„Mai mult, Putin și vastul sau aparat de propaganda le spun rușilor ca sunt în conflict cu Occidentul/NATO, ca Moscova duce un "război sfânt" în Ucraina pe modelul țarilor care au aparat valorile creștine. Rusia e mare, are carne de tun pentru a fi trimisa în malaxorul morții din Ucraina. Dar, din 2014 pana în prezent, Rusia a ocupat aprox. 20% din teritoriul Ucraina( inclusiv Crimeea predata fără niciun foc de arma). Putin insistă foarte mult să-i dea Trump, Witkoff sau oricine altcineva cei 30% din Donbas, pe care armata nu i-a cucerit în mai mult de 10 ani... E vorba despre o zonă puternic fortificata a cărei predare ar putea sa deschidă calea pentru Kiev și un regim politic subordonat Moscovei în Ucraina. Un fel de Lukasenko 2 (care să îi permită să atace și state NATO, așa cum i-a facilitat invazia în Ucraina)”, a adăugat Racheru.
Ce ar pierde România dacă Ucraina ar fi învinsă
Potrivit analistei, sprijinul financiar acordat Kievului are rolul de a ține armata rusă departe de granițele României, într-un context în care țara noastră este deja ținta unui război hibrid.
„România este ținta războiului hibrid al Rusiei. Propaganda Rusiei este în mințile foarte multor romani... Rușii sunt aici, au venit în mințile românilor din țară și diaspora. Sprijinul financiar pentru Ucraina nu înseamnă suport pentru menținerea la putere a lui Zelenski, presupune doar o contribuție la efortul aliat pentru ținerea la distanță a invadatorilor ruși. Presiunea psihologică asupra lui Zelenski este enormă (din Rusia, SUA și de pe front). Nu cred că nu ar prefera să plece cu familia în vacanță pe viață (are bani din perioada Kvartal). Opoziția a fost curtată de Trump pentru organizarea alegerilor, dar nu dorește să se implice până nu va exista o pace justă. Poporul ucrainean vrea alegeri organizate în condiții de pace justă, vrea democrație pentru că pentru ea îi mor zilnic copiii, mamele (și alți civili), soldații. Nu vrea alegeri manipulate pe model rusesc, nu vrea ca țara lui sa devina Belarus nr. 2 cu un președinte pion-dependent și controlat total de Rusia. Vrea sa își decidă singur apartenența la UE, NATO și orice alta organizație (de aici și propunerea lui Zelenski pentru un referendum)”, explică Ileana Racheru.
Un vecin imperfect, dar predictibil
Deși recunoaște problemele grave de corupție din Ucraina, politologul subliniază că, pentru România, alternativa ar fi mult mai periculoasă.
„Ucraina e un stat cu mari probleme de corupție. În Ucraina democrația a fost victima oligarhilor, politicienilor corupți, propagandei Rusiei sau unor opțiuni geopolitice și de securitate dezastruoase... Dar, Ucraina a fost din 1991 și până în prezent un vecin care nu a amenințat niciodată România cu o agresiune militara. A fost un vecin predictibil, context care a contribuit la aderarea României la NATO și UE. Ucraina nu este semidictatură cum e Rusia, cetățenii ei își critică liber politicienii/protestează împotriva corupției chiar în vremuri de război. Ucraina respiră libertate”, conchide Ileana Racheru.
Comentează