Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

De ce România nu poate avea o relație bună cu Rusia

revista presei

stirileprotv.ro:

Fostul ministru de externe Adrian Cioroianu a vorbit despre relatia dintre Bucuresti si Moscova, vazuta prin prisma istoriei si economiei. “In 1934-1935 noi am reluat relatiile diplomatice cu Rusia, in acelasi timp cu Franta. Dar relatiile economice nu s-au putut dezvolta, pentru ca vindem acelasi lucru ca rusii: materii prime, petrol, lemn, grane”, spune Cioroianu. ”Au trecut 80 de ani dar lucrurile nu s-au schimbat. Maine, daca ar fi o mare prietenie cu Rusie, o prietenie la toarta intre presedintii nostri, n-am avea ce sa ne vindem unul altuia”, conchide actualul decan al Facultatii de Istorie a Universitatii din Bucuresti, fost ministru de externe in 2007-2008.Adrian Cioroianu gaseste in economie si justificarea relatiilor bune pe care Germania le are in continuare cu Rusia, in ciuda situatiei din Ucraina. “Germania are 300.000 de muncitori al caror salariu depinde de comertul cu Rusia. O firma de masini, poate cea mai populara din germania, vinde 200.000 de bucati pe piata ruseasca. Nu le poti sa le spui muncitorilor de acolo oamenilor ca nu-si vor lua salariul pentru ca tara rupe legaturile cu Rusia. Germania aplica sanctiuni, in acelasi timp pastrand acel echilibru fragil al unei relatii economice care nu trebuie sa se rupa, pentru ca ar pierde muncitorul german, de care Angela Merkel este responsabila”, sustine Cioroianu.

Evenimentul Zilei:

Dosarul Microsoft e făcut pentru altceva: E făcut în vederea campaniei electorale... DNA şi-a intensificat loviturile de presă. Nu putem vorbi de un anume partid, ci de întreaga clasă politică... Efectele, dorite de cei care folosesc DNA în campania electorală, profitînd de faptul că nimeni n-are curaj să critice hei-rupismul procurorilor, sunt următoarele: 1. Abaterea atenției de la confruntarea electorală propriu zisă. Cînd președinți de consilii județene, parlamentari, foști miniștri sunt acuzați,  anchetați, arestați, cine mai poate fi atent la ce spun candidații Opoziției? Ei, candidații Opoziției, în frunte cu Klaus Iohannis, au nevoie de atenția presei, pentru ca electoratul să afle că există și că propun ceva. Victor Ponta e premier. Premier fiind, el n-are  probleme cu hărmălaia produsă de acțiunile electorale ale  DNA tv. Afectați de intensificarea bruscă a activității DNA în campania electorală sunt numai candidații Opoziției. 2. Alegătorii de Dreapta sunt cei mai sensibili la imaginea Toți politicienii sunt  o apă și un pămînt. Alegătorii PSD n-au astfel de sensibilități și, în plus, ei ies la vot după cum le spun baronii locali. Dacă vrei ca alegătorii de Dreapta să stea acasă, lăsîndu-i pe cei ai PSD să decidă președintele, nu-ți rămîne decît să adîncești credința că toți politicienii sunt corupți. Nu știu dacă DNA  vrea să-și impună propriul președinte în persoana lui Victor Ponta. După cum acționează în  aceste zile, lasă cel puțin impresia că Victor Ponta e candidatul DNA.
Digi24:

Uniunea Europeană se pregăteşte să respingă bugetul Franţei pe anul viitor. Ar fi o premieră şi în acelaşi timp un test. Noile reguli comunitare, celebrul compact fiscal, acordă puteri Bruxellesului în construcţia bugetelor naţionale. Guvernul de la Paris a anunţat un deficit bugetar prea mare, pentru că a refuzat să taie din cheltuielile publice atât cât promisese. Va fi un test important care trebuie să arate că regulile sunt făcute pentru a fi respectate, chiar şi de o ţară puternică, precum Franţa. Altfel, tot ce s-a stabilit în timpul crizei datoriilor ca măsuri de prevenţie şi o mai mare integrare europeană, e doar maculatură cu semnături oficiale.  Decizia Uniunii Europene de a bloca bugetul Franţei va provoca un război între Paris şi Bruxelles. Guvernul francez a promis iniţial un deficit bugetar de 3% din PIB pe anul viitor. Însă, a anunţat până la urmă că deficitul va fi mult mai mare, 4,3% sau poate chiar 4,4% din PIB. Ceea ce înseamnă că Parisul va trebui să se împrumute mult în continuare ca să acopere gaura din buget. Asta în condiţiile în care Franţa oricum este una dintre ţările supra-îndatorate ale Uniunii Europene.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.