Romania Libera:
Coborât de pe piedestal, în urma evenimentelor din 16 noiembrie, Ponta arată ca un politician mărunt, probabil cel mai mărunt care a ajuns vreodată la vârful statului român. Deşi nu putem da timpul înapoi, aş putea paria că acest om nu ar fi câştigat niciodată alegerile din 2012, chiar şi pe fondul nemulţumirilor populare legate de Traian Băsescu şi guvernul PDL, dacă oamenii l-ar fi văzut exact aşa cum este. Nu trebuie să fii specialist să înţelegi că, fără ajutorul unei propagande puternice, premierul nu are nimic de spus în politică. Chiar şi în PSD, dacă te apuci să cauţi, vei găsi mulţi oameni cu mai multă substanţă decât Victor Ponta. Întregul discurs al premierului continuă şi acum să se învârtă în jurul „aversiunii personale faţă de Traian Băsescu”, a marii realizări guvernamentale că „în mandatul meu nu s-a tăiat nici un leu din pensii” sau a „unităţii” care trebuie să existe în România, „dezbinată” de acelaşi Traian Băsescu... În ceea ce priveşte relaţia cu Klaus Iohannis, premierul pare a fi doar lapte şi miere, dar nu dintr-un respect firesc, instituţional, pentru funcţia acestuia, ci mai degrabă din oportunism: să nu cumva să-l supere pe omul ales de români pe 16 noiembrie, coborând astfel şi mai mult în încrederea publică. „Nevoia de consens”, „normalitatea”, „preşedintele care să unească oamenii” sunt fraze care, ieşite din gura lui Ponta, nu înseamnă altceva decât cereri disperate de armistiţiu în faţa lui Iohannis. Evident că nu este un lucru rău ca între premier şi preşedinte să existe relaţii normale, de colaborare, dar nu am nici cea mai mică îndoială că raţiunile pentru care Ponta a capitulat în faţa lui Iohannis nu au nici o legătură cu interesul naţional, ci doar cu interesul politic imediat al premierului. O dată cu formarea noului Guvern, Ponta ne anunţa „începutul unui nou proiect de prim ministru”, o variantă pe care a ales-o în locul demisiei. Acest „nou început” arată mai degrabă ca o luptă pentru supravieţuire politică, luptă care nu are însă nimic de a face cu interesul oamenilor din această ţară. Mersul pe sârmă al lui Ponta, de frică să nu supere pe nimeni, nu vor aduce nici investiţii străine, nici locuri de muncă, nici creştere economică. Dacă premierul a ales să nu-l deranjeze nici cu o pană pe noul preşedinte, asta nu înseamnă că România intră într-o eră a normalităţii, în ceea ce priveşte relaţiile instituţionale. Pur şi simplu, Ponta vrea să se folosească de Iohannis pentru a-şi conserva puterea.
Digi24:
Unul dintre cele mai păguboase contracte pentru statul român a fost prelungit ilegal prin acte adiţionale. Este vorba despre contractul de gestionare a tuturor jocurilor loto ale Loteriei Române. Digi24 a obţinut în exclusivitate toate actele care demonstrează cum o afacere care ar fi păgubit statul român cu aproape un miliard de euro a fost prelungită în 2014 prin ordinele miniştrilor Daniel Chiţoiu şi Ioana Petrescu. Documentele semnate de aceştia e posibil să fi produs statului o pagubă de peste 12 milioane de dolari. Povestea afacerii începe în 2012, cu un an înainte de expirarea contractului cu Intralot, grecii care deţineau deja monopolul asupra informatizării jocurilor loteriei. Un contract controversat, vechi de 22 de ani. Şeful de acum doi ani al Loteriei, Dan Ghiţă, l-a avertizat pe ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, că expiră contractul cu grecii şi a recomandat găsirea unui alt furnizor. Avea şi argumente: descoperise câţi bani pierduse Loteria în ultimele două decenii şi câţi bani câştigase Intralot mulţumită unui contract care i-a făcut, practic, să ia de peste zece ori mai mult decât făcea afacerea. „Noi am iniţiat procedura cu un an înainte. Un an de zile am tot adus în şedintele Consiliului de Administraţie şi AGA acest subiect şi am fost refuzaţi de fiecare dată, spunându-ni-se că nu este nicio grabă şi că nu este problema noastră, că o să se discute la niveluri mai înalte ca să se vadă dacă o să se prelungească sau nu contractul cu grecii”, spune Sorin Constantinescu, fost consilier al preşedintelui Loteriei, doctor în jocuri de noroc. Mai mult, directorul de atunci al Loteriei găsise chiar un nou model de afaceri care, pe hârtie cel puţin, arăta extrem de profitabil pentru companie. Presupunea inclusiv implementarea unor noi jocuri, inclusiv online. În condiţiile păstrării contractului cu Intralot, acest lucru era imposibil din cauza clauzelor extrem de dure impuse de greci încă din 1992. „A refuzat şi un plan de afaceri întocmit de echipa noastră, în care Loteria câştiga 200 de milioane de euro pe an, fără niciun fel de investiţie din partea statului român. (...) În continuare, Loteria este pe pierdere sau are un câştig foarte mic”, adugă Sorin Constantinescu... Ultima prelungire de contract cu Intralot a expirat pe 31 decembrie 2014. Fosta ministră de Finanţe care l-a semnat, Ioana Maria Petrescu, a fost remaniată din Guvern, la jumătatea lunii trecute. Noul ministru al Finanţelor, Darius Bogdan Vâlcov, a decis pe 29 decembrie 2014 că nu va mai prelungi contractul cu Intralot. El a precizat că Loteria Română va administra singură sistemul loto cu propriii specialişti. Potrivit unor documente postate pe site-ul companiei, Loteria Română a plătit în ultimul an firmei Intralot peste 12 milioane de dolari pentru administrarea sistemului loto, lucru care acum îl face singură, cu bani mult mai puţini.
Ziarul Financiar:
Comentează