Începând cu 1 februarie, se aplică noile reguli privind plata concediilor medicale. Conform acestora, prima zi de concediu medical nu este achitată nici de angajator, nici din bugetul sistemului public de sănătate. Măsura este valabilă până la 31 decembrie 2027 și face parte din pachetul de reducere a cheltuielilor bugetare din sistemul sanitar. Schimbarea produce un efect direct asupra veniturilor angajaților și generează dificultăți juridice și administrative pentru companii.
Cum funcționează plata zilelor de concediu
Anterior, bugetul public de sănătate începea să acopere indemnizația din ziua a șasea de concediu medical. În prezent, pragul de decontare este mutat, deoarece prima zi nu mai este remunerată, iar plata din fondurile publice începe din ziua a șaptea.
„Prima zi de concediu nu este plătită, nu o plătește nimeni, nici angajatorul, nici bugetul CNAS. Angajatorul plătește zilele 2-6, iar din ziua a 7-a se plătește din bugetul sistemului public de sănătate”, a declarat pentru Digi24.ro Oana Botolan, expert în resurse umane.
Aceasta a mai arătat că, pentru firme, schimbarea nu presupune un cost suplimentar direct, ci o ajustare procedurală.
„Tot cinci zile plătesc, ca și până acum, doar că decontarea începe mai târziu. Este o complicație operațională, nu una financiară directă”, a explicat experta.
Ziua pierdută pentru salariați
Pentru angajați, efectul este imediat: prima zi de concediu medical nu este plătită.
„Cei mai afectați sunt angajații, mai ales la concediile medicale scurte. Prima zi este neplătită și este o pierdere clară de bani”, a avertizat Oana Botolan.
Aceasta a mai precizat: „Putem vedea din ce în ce mai multe situații în care oamenii vin la muncă bolnavi, pentru că nu își permit o zi fără plată, ceea ce poate duce la îmbolnăvirea altor colegi”.
Chiar dacă nu este remunerată, prima zi rămâne considerată stagiu de asigurare pentru concedii și indemnizații de sănătate, iar calitatea de asigurat în sistemul public nu este afectată.
Indemnizația se calculează diferențiat, în funcție de durată
Legea nr. 141/2025 a modificat și modul de calcul al indemnizației pentru bolile obișnuite. Procentul nu mai este unic și este stabilit în funcție de durata concediului.
Pentru concedii de până la șapte zile, indemnizația este de 55% din baza de calcul. Pentru perioade între opt și paisprezece zile, procentul este de 65%. Pentru concedii care depășesc cincisprezece zile, nivelul ajunge la 75%.
În acest context, angajatul pierde integral prima zi, iar restul zilelor sunt plătite parțial, mai ales în cazul concediilor scurte.
Acordarea indemnizației presupune un stagiu minim de cotizare de șase luni în ultimele 12 luni, la care pot fi adăugate perioade asimilate prevăzute de lege.
Există și situații în care acest stagiu nu este necesar, precum urgențele medico-chirurgicale, accidentele de muncă, bolile profesionale, carantina, bolile infectocontagioase, tuberculoza, cancerul sau SIDA. În aceste cazuri, indemnizația ajunge, de regulă, la 80% din media veniturilor brute.
Costurile ridicate, motivul invocat pentru modificare
Andreea Stan și Ioana Iacob, avocate într-o societate internațională de avocatură, au declarat pentru sursa citată:
„Una dintre măsurile asumate de Guvern a fost reducerea cheltuielilor cu concediile medicale, care deveniseră împovărătoare pentru sistemul public. În practica noastră am observat că, în anumite situații, concediile medicale erau acordate cu (o poate chiar prea mare) ușurință, ajungând să fie solicitate şi acordate în mod necorespunzător, de exemplu, pentru suplinirea perioadelor de concediu de odihnă sau în momente cheie, precum prelungirea preavizului ori justificarea absenței de la proceduri disciplinare”.
Încadrarea juridică a primei zile neplătite
Acestea au explicat că angajatorii ridică frecvent întrebări legate de statutul juridic al primei zile neplătite și dacă aceasta ar trebui tratată ca zi de concediu medical sau ca zi de concediu fără plată.
„Din observațiile noastre, majoritatea întrebărilor adresate de angajatori vizează modul în care ei ar trebui să se raporteze la ziua în care indemnizația de concediu medical nu mai este plătită, respectiv dacă această zi rămâne sau nu zi de concediu medical, ori dacă ar trebui tratată ca zi de concediu fără plată.
Din punctul nostru de vedere, natura juridică a respectivului concediu nu se modifică. Ziua rămâne, în mod clar, zi de concediu medical, cu toate consecințele legale aferente. Singura diferență este că indemnizația corespunzătoare acestei zile nu va mai fi achitată”, au explicat avocatele.
În această abordare, prima zi rămâne zi de concediu medical, contractul individual de muncă se suspendă, iar evidența se face în REGES ca atare. OUG nr. 91/2025 nu are încă norme de aplicare, iar detaliile de implementare urmează să fie clarificate în practică.
Plata voluntară și implicațiile fiscale
Unele companii pot decide să suporte și prima zi, în cadrul politicilor de retenție, însă această practică poate avea consecințe fiscale.
„În măsura în care angajatorii vor acorda totusi echivalentul indemnizaţiei de concediu si pentru prima zi de concediu medical, este posibil ca aceasta să trebuiască să fie tratată ca beneficiu salarial și taxată corespunzător. În plus, poate apărea și problema deductibilității fiscale”, mai spun acestea.
Avocatele au mai declarat că deductibilitatea acestei cheltuieli depinde de politicile interne și de modul de încadrare fiscală.
Presiune pe cashflow și modificarea regulamentelor interne
Oana Botolan a declarat că firmele continuă să achite indemnizațiile în avans și să aștepte ulterior decontarea de la stat, ceea ce pune presiune pe lichidități, în special în cazul companiilor mici și mijlocii:
„Angajatorii vor continua să plătească indemnizațiile în avans și să aștepte ulterior decontarea de la stat. Decontarea durează, iar asta pune presiune pe cashflow, pe capitalul de lucru, mai ales în cazul firmelor mici și mijlocii”.
Totodată, regulamentele interne trebuie actualizate, deoarece prevedeau până acum suportarea primelor cinci zile de concediu medical de către angajator.
„În funcție de abordarea pe care o vor avea, angajatorii vor trebui să clarifice dacă prima zi va fi plătită sau dacă nu va fi plătită deloc”, a spus Botolan.
Totodată, avocatele au mai precizat: „Sfătuim angajatorii ca, pe langă modificarea necesară la regulamentele interne să deruleze campanii de informare în randul angajaţilor, indiferent de abordarea pe care o vor lua în final cu privire la plata primei zile de concediu medical.
Dacă nu va exista o informare clară, din punctul nostru de vedere vor apărea inevitabil numeroase întrebări și nemulțumiri în randul angajatilor”.
Comentează