Malaria a ucis circa 610.000 de persoane în 2024, majoritatea copii de vârstă mică din Africa subsahariană, a anunţat joi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), avertizând asupra riscurilor generate de creşterea rezistenţei la medicamente, de schimbările climatice şi de reducerile de finanţare, transmite Reuters.
Numărul deceselor înregistrează o uşoară creştere faţă de 2023, iar numărul de cazuri a crescut, de asemenea, de la 273 de milioane la o estimare de 282 de milioane, potrivit raportului anual al OMS privind malaria, potrivit Agerpres.
După progrese considerabile la începutul anilor 2000, lupta împotriva malariei a stagnat în ultimul deceniu. Deşi 47 de state au fost declarate libere de malarie, altele înregistrează o creştere a numărului de cazuri în 2024, în special Etiopia, Madagascar şi Yemen.
"Prea mulţi oameni continuă să moară din cauza unei boli care poate fi prevenită şi tratată", a declarat Daniel Ngamije Madandi, directorul programului global de combatere a malariei din cadrul OMS.
El a precizat că rezistenţa în creştere la medicamentele împotriva malariei şi la insecticidele folosite pentru unele plase de pat, alături de schimbările climatice şi de conflicte, sunt factori care îngreunează răspunsul la această boală, transmisă prin ţânţari.
Creşterea numărului de cazuri şi de decese este legată parţial de creşterea populaţiei, dar incidenţa cazurilor - care ţine cont de acest factor - a crescut, de asemenea, în perioada 2015-2024, de la 59 la 64 de cazuri la 100.000 de persoane expuse riscului, a precizat OMS. Ratele mortalităţii au scăzut, însă doar uşor, de la 14,9 la 13,8 la 100.000 de persoane expuse riscului.
Finanţarea este, de asemenea, constant sub nivelul necesar, a adăugat OMS. În 2024, investiţiile totale în combaterea malariei, atât din partea donatorilor, cât şi a ţărilor afectate, au ajuns la 3,9 miliarde de dolari, mult sub ţinta de peste 9 miliarde de dolari.
Acest total şi datele privind cazurile şi decesele de anul trecut nu includ încă reducerile de ajutor internaţional din acest an, care au început în ianuarie în Statele Unite şi au afectat lupta împotriva malariei în acest an.
"Subfinanţarea răspunsului la malarie ... implică un risc evident, acela al unei reveniri masive şi scăpate de sub control a bolii", a declarat Ngamije.
El a precizat că noi instrumente, mai bune, inclusiv tratamente, metode de diagnosticare şi vaccinuri împotriva malariei, oferă motive de speranţă şi au salvat milioane de vieţi. Acestea trebuie însă să ajungă la persoanele expuse riscului pentru a avea un impact, a adăugat el, aceasta fiind o responsabilitate care revine atât guvernelor din ţările afectate, cât şi donatorilor internaţionali.
Comentează