Tribunalul Mureș a anulat retrocedarea a 43.000 de hectare de pădure. Decizia inițială, emisă în 2012 de Tribunalul Covasna, a fost acum desființată. Aceasta implica retrocedarea unei suprafețe vaste de pădure, evaluată la aproximativ 300 milioane de euro, către urmașii unei familii nobiliare. Hotărârea instanței, care a stabilit că retrocedarea a fost ilegală, oferă o rază de speranță pentru cei care luptă de ani de zile pentru recuperarea celor aproximativ 12 hectare din Parcul IOR, retrocedate abuziv în anul 2005, susțin reprezentanții Centrului pentru Proiecte Comunitare, un ONG care s-a implicat de-a lungul timpului în campanii de strângeri de semnături pentru recuperarea terenului retrocedat.
În 2005, în timpul mandatului primarului general Adriean Videanu, aproximativ 12 hectare din Parcul IOR au fost retrocedate. Decizia a fost bazată pe Legea 10/2001 (privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 1945-1989), și nu pe Legea 18 (legea fondului funciar), deși terenul fusese expropriat în 1945 ca teren arabil, nu ca pădure. Terenul retrocedat făcea parte din fosta moșie Dudești-Cioplea, aparținând familiei Romalo, urmașii unui arendaș bulgar, Ivan Grueff. „De la retrocedare, zona a fost supusă unui proces sistematic de distrugere. Arborii au fost otrăviți, au avut loc numeroase incendii suspecte, iar defrișările ilegale au transformat zona într-un câmp devastat”, susține ONG-ul.
Bătălia în instanță
Primăria Sectorului 3 a contestat decizia de retrocedare în instanță încă din 2012, susținând că terenul a fost dintotdeauna parc și nu ar fi trebuit restituit. În 2019, Curtea de Apel București a dat o decizie favorabilă, stabilind că cele 11.2 hectare fuseseră retrocedate ilegal și impunând desființarea dispoziției de retrocedare. Speranța a fost însă spulberată în 2022, când Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis contrariul, asta după ce chiar Primăria Capitalei a contestat decizia prin care retrocedarea era anulată. Motivele invocate au inclus lipsa calității procesuale a Primăriei Sectorului 3, instituția nefiind proprietarul terenului, ci Primăria Capitalei. Concret, instanța de judecată a stabilit că instituția care trebuie să solicite anularea retrocedării trebuie să fie Primăria Capitalei, așa că nu a mai judecat cauza, să stabilească dacă retrocedarea a fost sau nu legală. A stabilit doar că Primăria Sectorului 3 nu are calitatea de a contesta această retrocedare. Din 2022 și până astăzi, pe rolul instanței nu a fost înregistrată nicio acțiune de anulare a retrocedării din partea Primăriei Municipiului București.
Drumul spre recuperarea celor 12 Ha din parc
Cazul retrocedării pădurilor din Bacău, în care o decizie a Tribunalului Mureș a anulat o retrocedare de 43.000 de hectare ce data din anul 2012, oferă un precedent juridic important. Această hotărâre subliniază posibilitatea anulării unor decizii de retrocedare considerate abuzive, chiar și după ani de zile de litigii. Faptul că dosarul retrocedărilor din Bacău a implicat anchete DNA și a vizat ilegalități majore, ar putea servi drept model și pentru cazul IOR.
„Pentru Parcul IOR, recuperarea depinde exclusiv de implicarea Primăriei Capitalei. Toți bucureștenii cu care am interacționat în ultimii ani așteaptă ca Primăria Capitalei să inițieze o nouă acțiune în instanță, folosind toate pârghiile legale disponibile și prezentând dovezi solide că zona a avut și trebuie să-și păstreze destinația de spațiu verde public”, conchid reprezentanții Centrului pentru Proiecte Comunitare.
Comentează