Avocatul Adrian Toni Neacșu a comentat pe Facebook decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a constatat că fosta judecătoare Camelia Bogdan a comis abuz în serviciu în dosarul ICA, cel în care Dan Voiculescu a fost condamnat în 2014. „Vorbim de o decizie a instanței supreme care, indiferent de procedura în care a fost pronunțată, este ușor de calificat ca fiind istorică și deschizătoare de drumuri în justiție”, scrie Neacșu.
Hotărârea, pronunțată pe 11 septembrie 2025, a schimbat temeiul juridic al unei ordonanțe de clasare, stabilind că fapta imputată Cameliei Bogdan s-a prescris. În motivare însă, ÎCCJ a reținut că judecătoarea a aplicat legea cu rea-credință, provocând prejudicii inculpaților din dosar prin condamnări bazate pe probe insuficiente și prin confiscări operate ilegal.
De la abateri disciplinare la abuz penal
Neacșu amintește că încă din 2014, Consiliul Superior al Magistraturii și ÎCCJ au stabilit că Bogdan a încălcat legea cu bună știință, ceea ce a dus la prima sa excludere din magistratură, transformată ulterior într-o sancțiune mai ușoară. „ÎCCJ a constatat doar că aplicarea legii cu rea-credință de judecătorul Camelia Bogdan, nu pentru a face justiție, ci pentru a face rău inculpaților din dosar, constituie în același timp, pe lângă o abatere disciplinară gravă, și infracțiunea de abuz în serviciu”, explică avocatul.
Decizia schimbă cadrul juridic al răspunderii magistraților. Până acum, cazurile în care judecători erau acuzați de abuz în serviciu erau legate de alte fapte de corupție, precum luarea de mită. „Soluția Înaltei Curți rescrie aceste reguli, pentru că stabilește că, deși regula rămâne că un judecător nu răspunde penal pentru hotărârea judecătorească pe care o dă, acesta trebuie să răspundă totuși penal dacă folosește legea și atribuțiile de judecător pe care le are în mod intenționat și cu rea-credință pentru a încălca drepturile, libertatea sau proprietatea celor pe care îi judecă”, arată Neacșu.
Între independență și răspundere
Avocatul atrage atenția asupra limitelor pe care ÎCCJ le trasează și care vor trebui precizate mai clar pentru a evita excesele. „Judecătorul nu se poate folosi de roba pe care o îmbracă pentru a face rău cu intenție persoanelor pe care le judecă, asta fără să mai fie nevoie să se dovedească faptul că ai fost corupt cu bani pentru asta. Dar în același timp, în noțiunea de independență a judecătorului intră în continuare posibilitatea de a greși, indiferent cât de grav, dacă se întâmplă neintenționat”, a subliniat el.
În opinia lui Neacșu, schimbarea adusă de instanța supremă poate avea și un efect benefic asupra magistraților, care nu vor mai risca să pronunțe hotărâri nedrepte cu bună știință. „Această schimbare de viziune la nivelul ÎCCJ înseamnă și eliberarea totală a judecătorilor de presiunile exercitate dinspre parchete sau serviciile de informații”, notează avocatul. Totuși, el avertizează că există și riscul ca unii procurori să încerce să ancheteze judecători doar pentru soluțiile pronunțate, dacă nu va exista un cadru clar de delimitare a răspunderii.
Un dosar controversat și o decizie cu ecou
Dosarul ICA, cunoscut și sub numele de „Telepatia”, a fost unul dintre cele mai sonore procese de corupție din ultimii 20 de ani, finalizat cu condamnarea la zece ani de închisoare a omului de afaceri Dan Voiculescu. Procesul a fost însă contestat de-a lungul timpului, mai ales din cauza rolului judecătoarei Camelia Bogdan, acuzată că a judecat cu incompatibilitate și că a dispus confiscări nelegale.
Acum, prin decizia din septembrie 2025, ÎCCJ nu doar că a confirmat aceste suspiciuni, dar a deschis și o nouă perspectivă asupra răspunderii penale a magistraților. „Pentru toate acestea concluzionez că decizia ÎCCJ este radicală, fără precedent și creatoare de paradigmă nouă în modul în care justiția va trebui să lucreze”, a încheiat Adrian Toni Neacșu.
Comentează