Premium
Mai mulți pensionari beneficiari de pensie militară de stat au ridicat în instanțe problema plafonării pensiilor de serviciu și anulării unor sporuri prin dispozițiile art. VII din OUG 59/2017. Subiectul a ajuns la Curtea Constituțională (CCR), care nu le-a dat dreptate reclamanților.
În motivarea excepției de neconstituționalitate pensionarii nemulțumiți susțin, în esență, că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au un impact profund negativ asupra pensiilor cadrelor militare în rezervă și în retragere și încalcă principiile predictibilității, stabilității și speranței legitime în actul de legiferare. De asemenea, încalcă principiul dreptului câștigat și pe cel al neretroactivității legii, întrucât actualizarea pensiei militare de stat raportată la soldele militarilor activi este un drept câștigat, ce a operat dintotdeauna în legislația privind pensiile militare de stat.
Totodată, autorii excepției de neconstituționalitate consideră că militarii sunt discriminați în raport cu magistrații, fiind încălcate cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2020, că militarii sunt discriminați și față de civili, prin faptul că lor nu li se mai actualizează pensiile și că persoanele care se încadrează în ipoteza textului de lege criticat sunt discriminate și în raport cu polițiștii pensionați anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.
În decizia 583 din 23 septembrie 2021, publicată joi în Monitorul Oficial, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate și a explicat:
- „Răspunzând criticilor de neconstituționalitate intrinsecă privind încălcarea principiilor predictibilității și stabilității normei juridice, ce decurg din prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și susținerilor referitoare la existența unui drept câștigat și a unei speranțe legitime în ceea ce privește actualizarea pensiei, Curtea a reținut că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile” (Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 28)”
- „În ceea ce privește susținerile referitoare la caracterul pretins discriminatoriu al dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a apreciat că acestea sunt neîntemeiate, reținând că militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților (Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, precitată, paragraful 31)”
- „În ceea ce privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeași funcție, dar au ieșit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, Curtea, constatând că este neîntemeiată, a amintit jurisprudența sa în care a statuat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 31)”
- „Pronunțându-se cu privire la constituționalitatea dispozițiilor de lege potrivit cărora pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, Curtea a reținut că acestea sunt în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment (Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, paragraful 23)”
- „În esență, nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia (Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021, paragraful 25)”
