DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Decizie cu implicații la ICCJ în dosarul de șantaj și amenințări la adresa unei jurnaliste - CAB a condamnat `blând` cadre MAI găsite deja vinovate

judecatori

Instanța supremă ar putea stabili, miercuri, definitiv, cu privire la faptele de șantaj și amenințare a fostului chestor Adrian Iacob, fostul șef al Academiei de Poliție, și a adjunctului acestuia, Petrică Mihail Marcoci, lansate la adresa jurnalistei Emilia Șercan pe fondul unei anchete a acesteia privind presupuse fapte de plagiat a conducătorului instituției.

Pedepse dure cerute de DNA

La ultimul termen de judecată magistratul DNA a cerut celor trei judecători ICCJ majorarea pedepselor celor doi inculpați și trecerea acestora în regim de detenție precum și acordarea daunelor morale de 100.000 de lei victimei celor doi.

Magistratul a explicat că faptele celor doi sunt dovedite de probele existente, au fost deja sancționate de prima instanță dar că individualizarea a fost una „modestă„.

Acesta a catalogat drept „foarte grave„ faptele de șantaj sau amenințare la adresa unui jurnalist, într-un stat democratic, în care însăși libertate presei ar trebui să fie una dintre valorile ocrotite de puterile din stat.

Acesta a taxat recrudescența faptelor celor doi, lipsa de moralitate, modul orchestrat de punere a lor în scena faptică precum și implicația profundă a acestora.

Instituția de presă, „agent străin”...

La rândul lor apărătorii celor doi au cerut, pe rând achitarea clienților lor, arătând că inclusiv o pedeapsă cu suspendare ar putea afecta imaginea profesională a acestora.

Avocații au marjat pe ipoteza potrivit căreia dosarul ar fi fost instrumentat pretins nelegal, iar magistratul de la Curtea de Apel București ar fi putut fi influențat.

La final, apărătorul lui Iacob a insisnuat că publicația la care lucrează jurnalista amenințată și șantajată ar comporta aspectul unui „agent străin de informații”, fără a oferi vreo dovadă în acest sens și a mai afirmat totodată că faptele clientului său nu ar fi trebuit să sperie un jurnalist de investigații.

Cereri respeinse

Completul de judecată a respins anterior pe parcursul judecării apelurilor din dosar o serie de probe cerute de către ofițerii MAI.

Apărătorii fostului chestor Adrian Iacob, fostul șef al Academiei de Poliție, și a adjunctului acestuia, Petrică Mihail Marcoci, au cerut judecătorilor ICCJ să dispună efectuarea unei expertize criminalistice și a unei expertize de voce, care să stabilească o teză probatorie conform căreia unele declarații ar fi fost „dirijate” de către anchetatori pe parcursul cercetărilor din dosar.

Concret, unul dintre avocații din dosar, Doru Viorel Ursu, a invocat, la termenul de judecată din luna decembrie 2021,  în fața magistraților ICCJ, că este necesară efectuarea acestor expertize pentru a se stabili cu certitudine atitudinea martorilor și a anchetatorilor.

„Expertiza va fi una criminalistică si de voce. Vreau să se arate că asupra casetelor s-a lucrat. Polițistul procurorul și ofițerii îi dirijează denunțătorului conduita.

S-a editat, cum s-ar spune, și vrem să se vadă că acea voce care spune fa asta, fa asta sau fa asta nu e vocea clientului meu ci a ofițerului de poliție sau a procurorului”, a explicat atunci apărătorul.

Este de menționat că o cerere similară a fost respinsă de judecătorii Curții de Apel București la momentul judecării dosarului în faza fondului.

Tot atunci atât procurorul DNA cât și avocații au cerut instanței reaudierea persoanei care a executat acte de amenințare la adresa jurnalistei Emilia Șercan, respectiv subinspectorul Adrian Bărbulescu.

ICCJ a rămas, atunci în pronunțare privind aceste cereri, și a continuat  dezbaterile în cazul apelurilor declarate de DNA și de cei doi inculpați în 3 ianuarie.

Pedepse blânde la CAB

La finalul lunii mai 2021 un complet de judecată al CAB a stabilit condamnarea celor doi înalți ofițeri la pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare și la muncă în folosul comunității câte 120 de zile.

Decizia CAB nu a fost definitivă iar procurorii DNA dar și cei avocații celor condamnați au atacat soluția cu apel.

Astfel dosarul a ajuns în analiză la un complet de trei judecători de la instanța supremă care va tranșa apelurile pricurorilor anticorupție și pe ale celor judecați condamnați deja pentru fapte de instigare la șantaj.

Fapte de înalte cadre MAI...

Adrian Iacob, la data faptei chestor de poliție și rector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” și Petrică Mihail Marcoci, la data faptei comisar șef de poliție și prorector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, au fost deferitți justiției de anchetatorii DNA pentru fapte de instigare la șantaj.

În rechizitoriul transmis Curții de Apel București procurorii DNA de la  Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție notează că la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie 2019, cei doi l-au determinat pe inculpatul Bărbulescu Gheorghe Adrian să transmită unei persoane, jurnalist de investigație – persoană vătămată, mesaje de amenințare pentru a o constrânge să înceteze investigațiile jurnalistice care vizau suspiciunile de plagiat din cadrul academiei, urmărind astfel eliminarea riscurilor pentru cariera lor profesională.

Concret, Iacob Adrian și Marcoci Petrică-Mihail i-au cerut lui Bărbulescu Gheorghe Adrian, profitând de ascendentul pe care li-l dădeau relația de subordonare funcțională, diferența de vârstă și de grad profesional, precum și de recunoștința acestuia pentru că după absolvire fusese menținut în cadrul academiei, să achiziționeze mai multe aparate de telefon second-hand și cartele preplătite pentru a transmite mesaje de amenințare persoanei vătămate.

Concomitent, cei doi instigatori i-au promis polițistului care a trimis efectiv mesajele de amenințare că îi vor asigura protecția pentru a nu fi tras la răspundere penală și i-au adresat încurajări pentru a-i întări rezoluția infracțională pe parcursul săvârșirii faptelor.

Solicitări similare au fost transmise de inculpați unui alt ofițer debutant din cadrul academiei, care însă nu le-a dat curs.

Aceste demersuri au fost determinate de faptul că, în perioada menționată, persoana vătămată a publicat mai multe articole care vizau în mod direct activitatea Academiei de Poliție, care ar fi putut avea consecințe semnificative asupra carierei și reputației celor doi inculpați.

După trimiterea mesajelor de amenințare, inculpații au avut mai multe convorbiri cu autorul faptei, folosind aplicații telefonice criptate sau prin intermediari, prilej cu care i-au cerut să șteargă toate schimburile anterioare de mesaje, i-au indicat ce să declare organelor de urmărire penală și l-au asigurat că va primi o pedeapsă ușoară, precum și că va fi menținut în cadrul academiei chiar în situația unei condamnări.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.