UPDATE 26 ianuarie, ora 15.41: Poziția premierului Israelului
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat vineri decizia Curții Internaționale de Justiție drept o respingere a discriminării împotriva țării sale.
„Ca orice țară, Israelul are dreptul inerent de a se apăra”, a spus el.
„Încercarea ticăloasă de a nega Israelului acest drept fundamental este o discriminare flagrantă împotriva statului evreu și a fost respinsă pe bună dreptate”.
UPDATE 26 ianuarie, ora 15.40: Apel lansat de premierul Israelului:
Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, le ordonă membrilor cabinetului său să se abțină de la a răspunde la hotărârea provizorie a Curții Internaționale de Justiție în cazul genocidului.
Potrivit radiodifuzorului național Kan, Netanyahu, prin consilierul pentru securitate națională Tzachi Hanegbi, le-a instruit miniștrilor guvernamentali să amâne orice declarații publice înainte de publicarea unei poziții oficiale a guvernului în această chestiune.
În timp ce instanța a refuzat să ordone Israelului să-și oprească operațiunea militară în Fâșia Gaza, decizia sa cere să ia măsuri pentru a preveni comiterea de acte de genocid împotriva palestinienilor.
În ciuda ordinului lui Netanyahu, ministrul pentru Negev, Galileea și Reziliența Națională Yitzhak Wasserlauf și ministrul Securității Naționale Itamar Ben Gvir, ambii membri ai partidului de extremă dreapta Otzma Yehudit, au condamnat vineri instanța.
UPDATE 26 ianuarie, ora 15.30: Rezumat - cele șase măsuri ordonate de Instanță
Măsurile luate de instanță:
- Israelul trebuie să ia toate măsurile pentru a preveni orice acte care ar putea fi considerate genocid - uciderea membrilor unui grup, cauzarea de vătămări corporale, impunerea condițiilor menite să provoace distrugerea unui grup, prevenirea nașterilor.
- Israelul trebuie să se asigure că armata sa nu comite niciun act de genocid
- Israelul trebuie să prevină și să pedepsească orice comentariu public care ar putea fi considerat o incitare la comiterea genocidului în Gaza
- Israelul trebuie să ia măsuri pentru a asigura accesul umanitar
- Israelul trebuie să prevină orice distrugere a probelor care ar putea fi folosite într-un caz de genocid
- Israelul trebuie să depună un raport instanței în termen de o lună de la data emiterii acestui ordin.
Curtea și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea profundă cu privire la soarta ostaticilor reținuți de Hamas și a cerut eliberarea imediată a acestora.
UPDATE 26 ianuarie, ora 15.21: Poziția Hamas
Hotărârea CIJ contribuie la „izolarea” Israelului, transmite un înalt oficial Hamas. Sami Abu Zuhri a numit decizia curții o evoluție importantă care contribuie la izolarea Israelului și la demascarea„ crimelor sale” din Gaza. „Solicităm forțarea ocupației pentru a pune în aplicare deciziile instanței”, a spus el pentru Reuters.
UPDATE 26 ianuarie, ora 15.20: Reacția Israelului
Ministrul Securității Naționale din Israel, Itamar Ben Gvir, critică Curtea Internațională de Justiție pentru că a emis o serie de măsuri provizorii împotriva Israelului, numind organismul internațional „antisemit”. „Decizia tribunalului antisemit de la Haga dovedește ceea ce se știa deja: această instanță nu caută dreptate, ci mai degrabă persecuția poporului evreu. Au tăcut în timpul Holocaustului și astăzi continuă ipocrizia și fac încă un pas mai departe”, spune el.
CIJ în versiunea sa actuală a fost fondată în 1945. „Deciziile care pun în pericol existența în continuare a statului Israel nu trebuie ascultate”, adaugă Ben Gvir. „Trebuie să continuăm să învingem inamicul până la victoria completă.”
UPDATE 26 ianuarie, ora 15.15: Prima reacție din partea palestiniană
Ministrul palestinian de externe: „Salutăm ordinele CIJ. Sunt un memento important. Niciun stat nu este deasupra legii”, a spus oficialul, potrivit Al Jazeera.
UPDATE 26 ianuarie, ora 15.10: Reacția guvernului Sud-African
Africa de Sud a salutat ceea ce a numit o „victorie decisivă” pentru statul de drept internațional, relatează Al Jazeera.
Mulțumind CIJ pentru hotărârea sa rapidă, guvernul a spus că salută măsurile provizorii și a spus că speră sincer că Israelul nu va acționa pentru a „frustra aplicarea ordinelor instanței”.
Acesta a mai spus că hotărârea a marcat o piatră de temelie semnificativă în căutarea dreptății pentru poporul palestinian.
Acesta a adăugat că Africa de Sud va continua să acționeze în cadrul instituțiilor globale pentru a proteja drepturile palestinienilor din Gaza.
ȘTIREA INIȚIALĂ:
Curtea Internațională de Justiție a somat Israelul să ia mai multe măsuri. Instanța supremă a ONU a cerut măsuri de urgență împotriva Israelului într-un caz de genocid adus împotriva lui de Africa de Sud. Curtea Internațională de Justiție nu a ordonat Israelului să-și suspende campania militară în Gaza, dar a spus că Israelul trebuie să „se asigure, cu efect imediat, că armata sa nu comite niciun act” care ar putea contraveni Convenției de genocid.
Context: Africa de Sud a depus dosarul împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție, susținând că comite un „genocid” împotriva palestinienilor din Gaza și că nu reușește să prevină și să pedepsească genocidul, încălcând obligațiile care îi revin în temeiul Convenției genocidului. Israelul a respins acuzațiile, numindu-le „false” și „foarte denaturate”.
Curtea Internațională de Justiție a declarat că are jurisdicție asupra disputei dintre Africa de Sud și Israel, dacă acțiunile Israelului în Gaza ar putea echivala cu genocid. „În opinia instanței, cel puțin unele dintre actele și omisiunile presupuse de Africa de Sud, că ar fi fost comise de Israel în Gaza, par a fi capabile să se încadreze în prevederile convenției de genocid”, a spus judecătorul Joan Donoghue. Donoghue a spus că instanța a respins cererea Israelului de a elimina cazul, informează CNN.
Donoghue: „În lumina celor care urmează, instanța concluzionează că are competența prima facie de a judeca cazul în temeiul articolului 9 din Convenția de genocid.”
Despre palestinieni
Curtea Internațională de Justiție a concluzionat că, în conformitate cu articolul 2 din Convenția de genocid, palestinienii constituie ceea ce ea consideră a fi un „grup protejat”. „Palestinienii par să constituie un grup național, etnic, rasial sau religios distinct și, prin urmare, un grup protejat în sensul articolului doi din Convenția de genocid”, a spus judecătorul Joan Donoghue. „Consiliul de administrație observă că, potrivit surselor Națiunilor Unite, populația palestiniană din Fâșia Gaza cuprinde peste 2 milioane de oameni. Palestinienii din Fâșia Gaza formează o parte substanțială a grupului protejat.” „Instanța notează că operațiunea militară condusă de Israel, în urma atacului din 7 octombrie 2023, a dus la un număr mare de morți și răniți, precum și distrugeri masive de case”, a adăugat Donoghue.
Cu privire la problema „limbajului dezumanizant” folosit împotriva palestinienilor, președintele CIJ spune că instanța a luat act de o serie de declarații făcute de înalți oficiali israelieni. Acesta a atras în special atenția asupra declarațiilor ministrului israelian al apărării, Yoav Gallant, în care a ordonat un „asediu complet” a Gazei și le-a spus trupelor că luptă împotriva „animalelor umane”.
Ordin pentru Israel
CIJ a ordonat Israelului să ia toate măsurile în puterea sa pentru a preveni genocidul, relatează AL Jazeera. Acesta spune că Israelul trebuie să se asigure că forțele sale nu comit un genocid și, de asemenea, să asigure păstrarea dovezilor despre presupusul genocid. Judecătorul Donoghue spune că decizia oferă obligații legale internaționale pentru Israel.
Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a concluzionat că „unele dintre drepturile revendicate de Africa de Sud și pentru care solicită protecție sunt plauzibile. Acesta este cazul în ceea ce privește dreptul palestinienilor din Gaza de a fi protejați de actele de genocid și actele interzise conexe identificate la articolul 3 și dreptul Africii de Sud de a solicita ca Israelul să respecte obligațiile acestuia din urmă în temeiul convenției”, a declarat judecătorul Joan. spuse Donoghue.
Donoghue a adăugat: „Cel puțin unele dintre măsurile provizorii solicitate de Africa de Sud au drept scop păstrarea drepturilor plauzibile pe care le afirmă pe baza Convenției de genocid în cazul de față, și anume, dreptul palestinienilor din Gaza de a fi protejați de acte de genocid și acte interzise conexe menționate la articolul trei și dreptul Africii de Sud de a solicita ca Israelul să respecte obligațiile acestuia din urmă în temeiul convenției.”
CIJ a cerut Israelului, printre altele, să încerce să limiteze moartea și pagubele în Fâșia Gaza, dar nu se oprește înainte de a ordona o încetare a focului.
Israelul trebuie să ia măsuri imediate și eficiente pentru a permite furnizarea de servicii de bază necesare de urgență și asistență umanitară în Fâșia Gaza, spune instanța.
Cine sunt judecătorii de la Curtea Internaţională de Justiţie care decid în dosarul Africa de Sud versus Israel
Curtea Internațională de Justiție (CIJ) este formată din 15 judecători, fiecare dintre ei având un mandat de nouă ani, relatează Rador Radio România. Judecătorii CIJ sunt acum responsabili de pronunțarea hotărârii în cazul Africii de Sud, care a acuzat Israelul că a comis genocid în Gaza, una dintre cele mai urmărite hotărâri ale curții din ultimii ani.
Judecătorii actuali provin din Statele Unite, Rusia, China, Slovacia, Maroc, Liban, India, Franța, Somalia, Jamaica, Japonia, Germania, Australia, Uganda și Brazilia. Cinci locuri sunt scoase la concurs la fiecare trei ani, fără limită de mandate consecutive. Pe lângă cei 15 judecători permanenți, judecătorii ad-hoc pot fi numiți de către părți în cazuri litigioase între două state - în cazul de față, Israel și Africa de Sud -, ceea ce ridică la 17 numărul judecătorilor în acest dosar. Africa de Sud l-a numit pe Dikgang Moseneke, fostul adjunct al ministrului justiției din această țară, iar Israelul l-a numit pe Aharon Barak, fost președinte al Curții Supreme a țării.
Eliav Lieblici, profesor de drept internațional la Universitatea din Tel Aviv, a declarat pentru CNN la începutul acestei luni că acest caz este semnificativ din punct de vedere politic și juridic. "O acuzație de genocid este cea mai gravă acuzație juridică internațională care poate fi făcută împotriva unui stat", a spus el. Eliav Lieblici a adăugat că se îndoiește că Israelul va înceta complet luptele în cazul în care instanța va emite un ordin de încetare a războiului. În schimb, Israelul ar putea ataca legitimitatea instanței și a judecătorilor săi, "având în vedere că unii dintre ei provin din state care nu recunosc Israelul". Ar conta, de asemenea, dacă decizia este unanimă, a adăugat Eliav LIeblici.
Comentează