Unul dintre cele mai mari dosare instrumentate vreodată de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, cu un prejudiciu estimat la peste 31 de milioane de euro, s-a închis astăzi, 5 august 2025, printr-o decizie a Tribunalului Constanța. Motivul: intervenirea prescripției răspunderii penale.
Decizia, pronunțată în Dosarul nr. 485/2025, poate fi atacată cu apel în termen de zece zile. Cu toate acestea, deși acțiunea penală a încetat, instanța a dispus ca inculpații să plătească în solidar către Statul Român întreg prejudiciul calculat – echivalentul a peste 109 milioane de lei – precum și dobânzile și penalitățile aferente.
„Regele motorinei” și un mecanism complex de evaziune
În acest dosar apar nume sonore, inclusiv Radu Nemeș, cunoscut în presa de-a lungul anilor drept „Regele motorinei”. Alături de acesta, au fost trimiși în judecată Racz Peter Attila, Galambosz Laszlo, Ristin Pompiliu, Capră Răzvan-Florin, Neacșu Nicolae, Andrescu Florinel, Csaszar-Pal Zsombor, Șoldan Romulus și Olteanu Răzvan Mihai.
Potrivit rechizitoriului DNA, în perioada 2005 – 2007, inculpații au folosit un antrepozit fiscal de producție de uleiuri minerale pentru a achiziționa, în regim scutit de accize, peste 69.000 de tone de motorină, oficial destinată producerii de produse petroliere precum decofral, ecodecofral și combustibil lichid pentru centrale termice.
„În realitate, cu concursul celorlalți șapte inculpați, motorina achiziționată în regim scutit de la plata accizei era comercializată către societăți comerciale deținătoare de stații de alimentare cu carburanți, prin intermediul unor firme fantomă”, au reținut procurorii.
Schema ar fi dus la prejudicierea bugetului de stat cu peste 109 milioane de lei, adică 31.035.789 de euro la cursul BNR de la momentul anchetei.
Documente arse pentru a șterge urmele
Anchetatorii au consemnat și o manevră radicală de acoperire a urmelor: „Pentru a nu fi descoperită activitatea infracțională, în vara anului 2007, au fost arse toate documentele contabile ale societății, în timp ce acestea erau mutate la noul sediu social din municipiul Constanța.”
Acest element ar fi fost considerat un indiciu puternic al caracterului organizat și intenționat al activității, însă instanța nu a mai putut pronunța condamnări penale din cauza depășirii termenului de prescripție.
Cum s-a ajuns la prescripție
Judecătorii au aplicat prevederile Codului Penal din 1969, coroborate cu deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, care au clarificat modul de calcul al termenelor de prescripție. În cazul infracțiunilor pentru care legea prevede o pedeapsă maximă de până la 10 ani, termenul general de prescripție este de 10 ani, calculat de la data săvârșirii ultimei fapte.
Astfel, pentru majoritatea inculpaților, termenul a expirat în perioada 2016–2017, cu mult înainte de pronunțarea sentinței din 2025.
„În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală (…) încetează procesul penal (…) urmare intervenirii prescripției generale a răspunderii penale (termenul de 10 ani)”, se arată în minuta Tribunalului Constanța.
Prejudiciul rămâne de plătit
Deși răspunderea penală s-a stins, răspunderea civilă a fost menținută. Instanța a obligat inculpații să achite în solidar sumele datorate, defalcate astfel:
* Impozit pe profit: 9,8 milioane lei
* TVA: 25,96 milioane lei
* Accize produse energetice: 73,48 milioane lei
* La acestea se adaugă dobânzile și penalitățile calculate potrivit Codului de procedură fiscală, până la plata integrală.
În plus, se menține sechestrul asigurator pe bunurile inculpaților, prezent și viitor, până la concurența sumei totale.
Un final controversat pentru un dosar „greu”
Cazul ridică din nou problema duratei excesive a proceselor penale în România, în special în dosarele economice complexe. De la comiterea faptelor (2005–2007) până la trimiterea în judecată (2019) și pronunțarea primei sentințe (2025), au trecut aproape două decenii.
„Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre penală definitivă” – amintește, în finalul comunicatului, DNA, invocând art. 4 din Codul de procedură penală.
Totuși, pentru opinia publică, dosarul rămâne emblematic pentru dificultatea statului de a finaliza în timp util anchete în materie de evaziune fiscală de amploare și pentru riscul ca faptele grave să se stingă juridic înainte de a fi judecate definitiv.
Comentează