Cei şase negociatori ai trei familii politice europene din cadrul majorităţii - PPE, S&D şi Renew - au ajuns la un acord, prin videoconferinţă, prin care Ursula von der Leyen urmează să fie propusă de către Consiliul European la un al doilea mandat al Comisiei Europene (CE), portughezul socialist Antonio Costa la funcţia de preşedinte al Consiliului, iar premierul eston Kaja Kallas la postul de Înalt Reprezentant al UE însărcinat cu Politica Externă şi de Securitate, scrie Le Point, informează News.ro.
Antonio Costa urmează să efectueze un mandat de doi ani şi jumătate, care poate fi prelungit o dată, potrivit Tratatului UE.
S-a ajuns la o înţelegere prin care preşpedintelui Consiliului European să nu i se conteste efectuarea unui al doilea mandat, de care a beneficiat şi Charles Michel, actualul preşedinte al Consiliulu.
MELONI, CONSULTATĂ, DAR FĂRĂ GREUTATE REALĂ
Fiecare dintre cele trei familii politice europene ale majorităţii parlamentare se află astfel la conducerea principalelor instituţii europene.
Acest acord respectă totodată un echilibru geografic - Antonio Costa din Sud, Kaja Kallas din Est, iar Vestul cu Germania.
Partidul Popular European (PPE) a desemnat doi negociatori - pe polonezul Donald Tusk şi pe grecul Kyriakos Mitsotakis, social-democraţii (S&D) pe germanul Olaf Scholz şi pe spaniolul Pedro Sanchez, iar Renew (liberal) pe francezul Emmanuel Macron şi olandzul Mark Rutte.
Giorgia Meloni, din grupul ECR, nu s-a aflat la masă, dar a fost consultată.
Premierul grec a abordat-o pe Giorgia Meloni, iar Emmanuel Macron urma să discute cu ea marţi seara.
Italia nu este în poziţia de a deţine unul dintre posturile la vârf (”top job”), însă urmează dsă primească un portofoliu important în viitoarea Comisie Europeană în urma unor negocieri cu Ursula von der Leyen, atunci când aceasta va construi arhitectura CE.
URSULA VON DER LEYEN, LA AL DOILEA MANDAT
În afară de Viktor Orban, nu se cunosc alţi lideri Ue care să se fi pronunţat împotriv unui al doilea mandat al lui Ursula von der Leyen.
Prin acest acord, ea îşi asihură o majoritate calificată joi, la un summit UE.
Aleşii PPE se întîlnesc în Portugalia, la începutul lui iulie, pentru a contura împreună cu Ursula von der Leyen un program care să fie acceptat de către celalte forţe politice prezente în Parlamentul European (PE).
Preşedinta în exerciţiu a CE urmează să obţină, în a doua etapă, confirmarea desemnării sale printr-un vot secret cu o majoritate absolută, la 18 iulie.
Până atunci, ea urmează să se consulte cu liderii grupurilor parlamentare, de care urmează să culeagă priorităţile.
ea va putea, apoi, să se sprijine pe o ”agendă strategică” adoptată de către Consiliul European cu unanimitate, la sfârşitul lui iunie.
ANTONIO COSTA, PREŞEDINTELE UE
Numele portughezului era favorit în pariuri de doi ani.
Fostul premier socialist este foarte respectat de către omologii săi.
El este un om al concordiei, care mai degrabă s-a bucurat de succes în ţara sa.
Drumul său către preşedinţia Consiliului European era clar până la apariţia unui dosar de corupţie şi trafic, în noiembrie 2023, care a ajuns până la directorul său de cabinet.
El a scăpat din cauză că numele a apărut din greşeală în ascultări telefonice.
Anchetatorii l-au confundat cu un omonim aproape perfect, Antonio Costa Silva, ministrul său al Economiei.
Însă Antonio Costa a demisionat între timp şi nu dă tocmai înapoi.
De atunci, dosarul nu a mai avansat deloc, iar nicio faptă nu-l implică mai mult pe fostul premier.
KAJA KALLAS, ŞEFA DIPLOMAŢIEI EUROPENE
În urmă cu patru ani, ţările din Europa Centrală şi de Est nu au obţinut niciun post la vârf, iar situaţia trebuia să fie reechilibrată.
Premierul eston s-a făcut remarcat printr-un mod franc de a vorbi despre necesitatea ajutării Ucrainei, reînarmării Europei şi respingerea intimidărilor lui Vladimir Putin.
Poliţia rusă a emis un aviz bde căutare pe numele său.
Uniunea Europeană (UE) pare să răspundă - făcând-o şefa diplomaţiei europene - manevrelor lui Vladimir Putin în vederea subminării coeziunii europenilor.
Kaja Kallas a declarat că Războiul din Ucraina trebuie să se încheie cu înfrângerea Rusiei - şi dezmembrarea Federaţiei ruse, care nu este linia UE.
În cazul în care va fi numită în post, va trebui ca Kaja Kallas să nu-şi confunde convingerile cu rolul de ”ministru de Externe” al Celor 27.
APELUL CANCELARULUI GERMAN
Cancelarul german Olaf Scholz a cerut miercuri, cu o zi înaintea summitului european dedicat numirilor în funcţiile de top ale instituţiilor UE, să fie aprobate rapid de către liderii europeni aceste numiri care deja au fost negociate de principalele trei familii politice pro-europene, popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew), relatează agenţia EFE, informează Agerpres.
"Am avut în ultimele zile multe discuţii cu reprezentanţii altor partide" şi deja "există o poziţie comună", a indicat Scholz, referindu-se la un acord prin care Ursula von der Leyen, din PPE, îşi va păstra postul de preşedintă a Comisiei Europene, cel de preşedinte al Consiliului European va reveni fostului premier social-democrat portughez Antonio Costa, iar şefa guvernului eston, liberala Kaja Kallas, va fi Înalt reprezentant pentru acţiune externă şi politica de securitate.
Acest acord a fost convenit în negocieri desfăşurate de câte doi lideri europeni din fiecare dintre cele trei grupuri politice pro-europene, favorabile aprofundării integrării europene şi consolidării prerogativelor Bruxellesului, respectiv popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew).
Cancelarul Olaf Scholz a reprezentat la aceste negocieri grupul social-democraţilor, împreună cu premierul spaniol Pedro Sánchez, în timp ce grupul popularilor a fost reprezentat de premierii polonez şi grec, Donald Tusk şi Kyriakos Mitsotakis, iar cel al liberalilor de preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul interimar olandez şi viitor secretar general al NATO, Mark Rutte.
Cetăţenii europeni "nu aşteaptă certuri pentru funcţii, ci o muncă rapidă", a mai spus Scholz despre summitul european de joi şi vineri, în timp ce nu au fost încă anunţate deciziile asupra împărţirii posturilor de comisari europeni.
Mai devreme miercuri, şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid face parte în Parlamentul European din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor europeni (ECR), a criticat "oligarhia" formată din cei şase lideri europeni menţionaţi mai sus, despre care ea a spus că au făcut o înţelegere ce nu ţine cont de voinţa exprimată de cetăţeni la alegerile europarlamentare. Acest scrutin a confirmat un avans al formaţiunilor conservatoare şi eurosceptice, fără însă ca acestea să răstoarne majoritatea formată din grupurile popular, social-democrat şi liberal, iar acestora din urmă li s-ar putea alătura şi grupul Verzilor.
La summitul european informal desfăşurat săptămâna trecută, "unii s-au prezentat deja cu propuneri de nume pentru posturile cheie (...), fără a se preface măcar că ar dori să lanseze o discuţie asupra mesajului dat de cetăţeni prin votul lor", a mai remarcat Giorgia Meloni.
Comentează