Premium
Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să acorde 'vize umanitare' solicitanţilor care riscă să fie supuşi unor acte de tortură sau altor tratamente inumane în ţările de unde doresc să plece, a estimat marţi avocatul general a Curţii de Justiţie a UE (CJUE), o decizie despre care unii critici afirmă că riscă să deschidă o nouă cale de acces pentru refugiaţii care vor să ajungă în Europa, relatează agenţia Reuters, conform agerpres.
Citeşte şi: Primul lider rus care recunoaşte: Ruşii SUNT VINOVAŢI pentru războiul din Ucraina
Aprecierile avocatului general al CJUE nu au efect constrângător, însă instanţa europeană ţine de obicei cont de ele în verdictele date în speţele concrete.
Asupra unui astfel de caz instanţa europeană trebuie să se pronunţe săptămânile viitoare, iar verdictul în acest dosar ar putea deveni un precedent cu implicaţii asupra politicii europene privind migraţia.
Este vorba de un cuplu sirian care a plecat, împreună cu cei doi copii, din Alep (Siria) în Liban. După ce o altă familie deja stabilită în Belgia s-a oferit să găzduiască această familie, respectivul cuplu s-a prezentat la consulatul belgian din Beirut pentru a obţine viza de intrare în Belgia. Dar solicitarea a fost respinsă în noiembrie de ministrul belgian al imigraţiei, Theo Francken, care a argumentat că prin aprobarea unei asemenea solicitări va crea un precedent şi mulţi alţi refugiaţi ar putea folosi aceeaşi metodă pentru a veni în Belgia.
Însă familia din Belgia care urma să-i găzduiască pe cei patru sirieni s-a adresat justiţiei din această ţară, care i-a dat câştig de cauză şi a decis că, pentru fiecare zi de întârziere a acordării vizei, Ministerul Imigraţiei trebuie să plătească o amendă de 4.000 de euro, câte 1.000 de euro pentru fiecare dintre cei patru membri ai familiei siriene.
Citeşte şi: Controalele vor fi prelungite la frontiera statelor Schengen
Dar ministrul belgian a refuzat să aplice decizia instanţei din ţara sa şi a sesizat CJUE. "Populaţia noastră s-a arătat deja foarte primitoare în timpul crizei migraţiei. Am lucrat zi şi noapte pentru a o gestiona şi am reuşit. Nu voi permite ca această sentinţă deconectată de realitate să ne aducă din nou în haosul azilului. Voi continua să mă opun", a spus atunci ministrul Theo Francken, asigurând totodată că Belgia nu va 'deschide larg porţile ambasadelor şi consulatelor' sale pentru refugiaţii care doresc să obţină azil în această ţară.
