Premium
În ultimele două săptămâni lupta pentru putere în ALDE a cuprins organizațiile județene. Tabăra fidelă lui Tăriceanu cere organizarea unui congres extraordinar cât mai rapid, în timp ce organizațiile conduse de oamenii fostului PC și apropiate de Daniel Constantin vor să amâne alegerile la vârful partidului pentru a avea alegeri la nivelul fiecărei filiale.
„Am aprobat în Biroul Teritorial Judeţean începerea alegerilor interne după 10 martie la nivel de comune, oraşe, municipii. Faţă de organizarea congresului, sunt păreri împărţite la nivel naţional. Sunt organizaţii care susţin ca acest congres să se ţină în primul semestru al anului, lunile martie, aprilie. În ceea ce ne priveşte pe noi, considerăm că este bine să ţinem congresul în toamnă pentru că noi considerăm că alegerile trebuie să fie de jos în sus”, a declarat Eugen Durbacă la finalul acestei săptămâni.
Aceleasi opinii sunt împărtășite și de liderii ALDE de la Vaslui, Bihor, Dâmbovița sau Botoșani, care deja au demarat alegerile la nivelul organziațiilor locale și care vor organiza alegerile pentru conducerea organizațiilor județene la sfârșitul lunii martie.
Citește și: PNL se face tot mai mic
În tabăra lui Tăriceanu, mai mulți lideri județeni au cerut organziarea cât mai rapidă a congresului, tocmai pentru a se asigura că își vor păstra pozițiile la nivel județean în urma negocierilor pentru susținerea candidaturilor la nivel național. Liderii ALDE din Bistrița-Năsăud, Timiș și Giurgiu au fost primii care au încercat forțarea congresului. La Hunedoara și la Gorj au apărut conflicte între liderii partidului pentru că au fost luate decizii în mod discreționar, fără a se respecta forurile decizionale ale partidului.
Tăriceanu l-a reevaluat pe Mircea Moloț, cel care l-a trădat la congresul în care a pierdut șefia PNL în fața lui Crin Antonescu.
Relația lui Moloț cu Tăriceanu este una veche, președintele de la acea vreme al Consiliului Județean Hunedoara a pus umărul la debarcarea lui Călin Popescu Tăriceanu din fruntea PNL.
Când Tăriceanu a anunțat înființarea unui nou partid politic, liderul PNL Hunedoara, Mircea Moloţ, vicepreşedinte la nivel naţional, spunea că nimeni din organizaţie nu îl va urma pe Călin Popescu Tăriceanu, deoarece liberalii "nu cotesc la stânga sau la dreapta la apariţia fiecărui partid politic", el afirmând că acesta nu are şanse la prezidenţiale.
Mai târziu, Tăriceanu l-a reevaluat pe Moloț și, în ciuda problemelor penale din cauza cărora a fost ejectat din PNL, l-a atras în jurul ALDE Hunedoara. În 2016 Tăriceanu l-a scos la înaintare la alegerile parlamentare și, în ciuda unui scor slab al ALDE în Hunedoara, a hotărât să îl folosească cap de lance în luptele interne din partid.
Ce acuză liderii ALDE din țară?
Odată cu escaladarea conflictelor interne sunt tot mai mulți cei care își pun problema viitorului ALDE. Există nemulțumiri tot mai multe cu privire la modul în care Tăriceanu folosește ALDE ca vehicul personal, fără a avea un plan pentru dezvoltarea partidului. La baza acestor nemulțumiri sunt pozițiile tot mai virulente ale lui Tăriceanu la adresa justiției și la adresa DNA, care folosește funcția politică pentru răfuieli personale.
Alți lideri județeni sunt nemulțumiți de Tăriceanu care favorizează tabăra apropiaților săi pentru a-i numi în funcții politice sau guvernamentale, fără a avea rezultate în alegeri.
Pe de altă parte, oamenii lui Tăriceanu vorbesc despre congres extraordinar pentru că nu sunt convinși că în cazul unor alegeri județene vor reuși să își păstreze funcțiile pe care le dețin în prezent și implicit nu vor putea să își folosească influența în cazul unui congres în toamnă.
Conform statutului ALDE congresul extraordinar al partidului se poate convoca cu solicitarea a 50%+1 din numărul total al delegațiilor permanente și numai cu semnăturile celor doi co-președinți. Este clar că acest lucru face dificilă organizarea unui congres în prima jumătate a anului.
