România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, calculat pe standarde cash, potrivit unei analize realizate de BCR Cercetare. Nivelul este mai mic decât cel din 2024, când deficitul a ajuns la 8,67% din PIB, dar rămâne peste ținta inițială asumată de Guvern, de 7,0%. Totuși, rezultatul este sub nivelul de 8,4% revizuit în a doua parte a anului trecut, ceea ce indică o ajustare fiscală parțială.
Veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile
În 2025, veniturile statului au crescut cu 15,3% față de anul anterior, în timp ce cheltuielile bugetare au avansat într-un ritm mai lent, de 11,2%. Această diferență a contribuit la temperarea deficitului, însă structura bugetului rămâne rigidă. Cheltuielile sociale, salariale și cele cu dobânzile au ajuns să reprezinte 88,3% din veniturile bugetare ciclice, aproape neschimbat față de 2024, semn că spațiul de manevră fiscală este în continuare limitat.
Ajustarea fiscală nu a venit din fonduri europene sau dobânzi
Potrivit analizei BCR, reducerea deficitului din 2025 a fost realizată în principal prin componente care nu sunt legate de fondurile europene sau de costurile cu dobânzile. Acest lucru ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea ajustării, în condițiile în care presiunile structurale asupra bugetului persistă. Analiștii avertizează că deficitul calculat pe standarde ESA ar putea fi și în acest an mai mare decât cel pe standarde cash, estimările indicând un nivel apropiat de 8% din PIB.
Bugetul pe 2026, sub presiunea consolidării fiscale
Pentru anul 2026, autoritățile au transmis că bugetul va fi construit pe un deficit cuprins între 6,0% și 6,5% din PIB, un obiectiv ambițios în contextul rigidităților actuale și al nevoii de finanțare a investițiilor. Reducerea deficitului va depinde semnificativ de capacitatea statului de a controla cheltuielile și de a crește absorbția fondurilor europene.
Industria rămâne în contracție, sentimentul economic se deteriorează
Pe plan economic, începutul de an aduce semnale mixte. Indicele BCR PMI pentru industria prelucrătoare a scăzut în ianuarie 2026 la 48,1, față de 48,9 în decembrie, marcând a 19-a lună consecutivă sub pragul de 50, care separă creșterea de contracție. Deși producția a arătat o ușoară îmbunătățire, cererea, comenzile noi și ocuparea forței de muncă au continuat să tragă indicatorul în jos.
Germania rămâne esențială pentru exporturile României
Cererea externă continuă să joace un rol-cheie pentru economia românească. Datele preliminare pentru industria germană arată o ușoară revenire a indicelui PMI la 48,7, un maxim al ultimelor trei luni. Aproximativ 20% din exporturile României au ca destinație Germania, ceea ce face ca evoluțiile economice de acolo să fie decisive pentru producția internă.
Consumatorii, mai pesimiști decât în pandemie
Indicatorul Sentimentului Economic a coborât în ianuarie 2026 la 92,3, menținându-se în teritoriu recesionist pentru a noua lună consecutiv. Cea mai mare deteriorare se vede în încrederea consumatorilor, care a scăzut la -34,6, cel mai redus nivel din ultimii 15 ani, sub minimele din perioada pandemiei. Această evoluție ridică riscuri suplimentare pentru creșterea economică din 2026.
Creștere modestă și șomaj stabil
BCR anticipează o creștere economică de 1,3% în 2025, cu o ușoară accelerare la 2,1% în 2026, scenariu care depinde puternic de investiții și de fondurile europene. Rata șomajului s-a menținut la 6,0% în decembrie 2025, nivel similar cu luna precedentă, iar pentru 2026 este estimată o medie de 5,7%, semn că piața muncii rămâne relativ stabilă, în pofida încetinirii economice.
Concluzia analiștilor
Imaginea de ansamblu indică o economie care evită derapajele majore, dar rămâne vulnerabilă. Deficitul bugetar s-a redus față de 2024, însă presiunile structurale, sentimentul negativ al consumatorilor și dependența de contextul extern fac ca anul 2026 să fie unul decisiv pentru stabilitatea fiscală și economică a României.
Comentează