Deficitul de pe piaţa forţei de muncă din UE a ajuns la 14,5%, iar în România la 9,6%, arată datele Eurostat

În UE, cererea nesatisfăcută de locuri de muncă, deficitul de pe piaţa forţei de muncă, s-a situat la 14,5% din forţa de muncă extinsă (persoanele cu vârsta între 15 şi 74 de ani) în trimestrul doi din 2021, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), conform agerpres.

În rândul statelor membre UE, cel mai ridicat nivel al deficitului de pe piaţa forţei de muncă a fost în Spania (25,1% din forţa de muncă extinsă), Italia (23,6%) şi Grecia (23,2%), iar cel mai scăzut în Cehia (4,6%), Malta (5,8%), Polonia (6,2%), Ungaria (7,4), Germania (8,1%), Slovacia (9,1%), Slovenia (9,4%) şi România (9,6%).

Şomajul a fost cea mai semnificativă componentă a deficitului de pe piaţa forţei de muncă în trimestrul doi din 2021 în toate statele membre UE, cu excepţia Italiei şi Olandei.

În Italia, persoanele care sunt disponibile pentru a munci, dar care nu caută un loc de muncă au reprezentat 11,5% din forţa de muncă extinsă şi au avut cea mai mare contribuţie la deficitul de pe piaţa forţei de muncă a ţării. în Olanda, angajaţii part-time care doresc să lucreze mai mult (6% din forţa de muncă extinsă) au avut cea mai mare contribuţie la deficitul de pe piaţa forţei de muncă a ţării.

O componentă majoră a deficitului de pe piaţa forţei de muncă este şomajul. În trimestrul doi din 2021, şomerii au reprezentat aproape jumătate din deficitul de pe piaţa forţei de muncă din UE (7% din forţa de muncă extinsă). Celelalte grupuri reunite în cadrul conceptului deficitului de pe piaţa forţei de muncă au fost: persoanele care sunt disponibile pentru a munci, dar care nu caută un loc de muncă (3,8% din forţa de muncă extinsă), angajaţii part-time care doresc să lucreze mai mult (2,9% din forţa de muncă extinsă) şi persoanele care caută un loc de muncă, dar care nu sunt disponibile imediat (0,8% din forţa de muncă extinsă).