Premium
RFI:
Consiliul Europei este îngrijorat de faptul că, în România, legea finanțării partidelor politice permite donații sub formă de imobile sau suport financiar pentru sediile partidelor și insistă ca România să reconsidere acest aspect. De asemenea, România nu a incriminat încă corupția activă și pasivă din sectorul public și din cel privat. Așa reiese dintr-un raport publicat de GRECO, departamentul anti-corupție al Consiliului Europei. Legea privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale a fost modificată în mai anul acesta în mai, iar modifăcările aduse sunt salutate de raportul GRECO. De exemplu, Autoritatea Electorală Permanentă are acces la informațiile financiare privind finanțarea partidelor, poate să controleze cheltuielile partidelor și pe cele ale candidaților și poate să sesizeze organele de urmărire penală în cazul unor suspiciuni. Consiliul Europei este îngrijorat însă de faptul că sediile partidelor pot primi donații în imobile și suport financiar și cere României să revizuiască acest aspect. Raportul spune că trebuie reconsiderate anumite aspecte, precum nivelul sancțiunilor, care rămân disproporționat de mici față de logica legii, plafoanele financiare și pragurile pe care le reglementează. GRECO observă o tendință a legislației de a fi inutil de complexă.Raportul interimar al GRECO vorbește despre felul în care România a implementat recomandările Consiliului privind transparența finanțării partidelor politice și criminalizarea corupției. Greco remarcă faptul că, din cele 20 de recomandări, România a implementat sau tratat într-un mod satisfăcător 12 , șase recomandări rămân parțial implementate iar două nu au fost deloc implementate. Acestea sunt incriminarea corupției active și pasive în domeniul public și în cel privat. GRECO a recomandat să se incrimineze corupţia activă şi pasivă în sectorul public, precum şi traficul de influenţă, astfel încât să acopere toate actele și omisiunile efectuate în exerciţiul funcţiei unui funcţionar public, indiferent dacă sunt sau nu în sfera de competenţă a acestuia. GRECO a recomandat să se asigure că incriminarea infracţiunilor de corupţie în sectorul privat – inclusiv în noul Cod penal – acoperă, în ceea ce priveşte persoana care ia mita, gama întreagă a persoanelor care lucrează, în orice capacitate, pentru entităţi din sectorul privat, indiferent dacă sunt sau nu persoane juridice. Nici această recomandare nu a fost implementată.
Ziarul Financiar:
Anul acesta ar fi trebuit să fie al revenirii preţurilor petrolului. În schimb, 2015 a fost un an al surprizelor pentru toată lumea, pentru producători, pentru piaţa şi mai ales pentru previzionişti. Iar surprizele s-ar putea să continue. Preţurile petrolului trec printr-una din cele mai lungi perioade de scădere din istorie şi mulţi analişti cred că declinul nu s-a apropiat nici pe departe de final. Cotaţiile sunt la minimele ultimilor 11 ani.Oferta este pur şi simplu mult prea mare pentru a fi înghiţită de cerere. Depozitele de stocare a ţiţeiului din Europa sunt umplute aproape de capacitate maximă, iar vapoarele care aduc combustibil sunt trimise înapoi pentru că nu au unde să-şi lase încărcătura. În plin război pentru cota de piaţă cu statele OPEC, Rusia şi-a împins producţia şi exporturile de ţiţei aproape de maximele istorice. Luna aceasta s-a întâmplat ceva ce nu s-a mai întâmplat în ultimii patru ani: preţul petrolului american a ajuns la paritate cu Brentul, referinţa internaţională şi de obicei mai scump. Pentru unii analişti, acesta este un semn că piaţa este suprasaturată. Fondul Monetar Internaţional, una dintre cele mai urmărite instituţii de prognoză, estimează că preţurile ţiţeiului pot coborî până la 20-30 de dolari barilul. Ieri, cotaţiile erau de 36,6 dolari barilul. În primăvară, Brentul a atins un maxim al anului de peste 70 de dolari barilul. Analiştii de la FMI spun că petrolul iranian va intra masiv pe piaţă după ce sunt ridicate sancţiunile internaţionale impuse Teheranului, scrie The Guardian. Şi Goldman Sachs menţiona în toamnă nivelul de 20 de dolari pe baril ca pragul de jos extrem care ar putea fi atins la începutul anului 2016.
Digi24:
Tensiunile dintre Rusia şi Turcia ajung şi în mediul virtual. Presa de la Ankara acuză Moscova de comiterea unui atac cibernetic de proporţii. Atacul ar fi vizat servere care administrează peste 300.000 de site-uri, unele ale unor ministere şi bănci. Atacurile au dus la scăderea considerabilă a vitezei pe site-urile respective. Nu este prima oară când site-uri din Turcia sunt vizate de atacuri cibernetice. Atât hackerii Anonymous, cât şi alţii, loiali preşedintelui sirian, au spart adresele de mail ale unor miniştri turci.
