DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Depozitul ecologic de deşeuri al Braşovului, exemplu de bune practici la nivel naţional. Ministrul Mediului vrea ca proiectul să fie preluat şi de alte orașe

Buna Ziua Brasov
gunoi brasov

Depozitul ecologic de deşeuri Fin-Eco SA de la Braşov a devenit model de bune practici la nivel naţional în ceea ce priveşte închiderea unei rampe de gunoi. Lucrările de închidere a depozitului au început în primăvara anului trecut, iar acum sunt finalizate în proporţie de 97%. „Punctul forte” este instalaţia de ardere a gazului de deşeu, care este acum în probe tehnologice. De altfel, depozitul de deşeuri al Braşovului a fost vizitat luni de ministrul Mediului, Costel Alexe, care a declarat că modul în care a fost închis depozitul de la Braşov poate reprezenta un model de bune practici la nivel naţional, relatează Buna Ziua Brașov.

Vezi și: O femeie a bătut toate recordurile, fiind prinsă conducând cu viteza de 703 km/h! Ea a rămas fără carnet și trebuie să plătească o amendă uriașă

Acest proiect, finanţat integral de SC Fin-Eco SA cu suma de 14 milioane de lei, presupune închiderea Celulelor nr. 1 şi nr. 2 din depozit, care se întind pe aproximativ 6 hectare, după ce în acestea nu se mai depun gunoaie de mai mulţi ani. Lucrările au constat reconfigurarea celor două celule şi în impermeabilizarea lor, cu ajutorul mai multor folii speciale (geocompozit  pentru drenajul biogazului, geocompozit bentonitic, geocompozit de drenaj al apelor meteorice, saltea antieroziune), peste care s-au aşternut de sol, ultimul dintre ele fiind pământ vegetal, care săptămâna trecută a fost înierbat şi pe care se vor planta ulterior şi puieţi de mici dimensiuni. Astfel, cele două celule se vor transforma, în scurt timp, într-un deal verde.

Nu scapă niciun miros. Gazul de deşeu, ars la 1.100 de grade Celsius

Pentru captarea şi arderea gazelor de deşeu a fost amenajat au fost forate 51 de puţuri, cu adâncimi cuprinse între 18 m şi 25 m. Acestea captează gazele şi, prin intermediul unei reţele de conducte, cu o lungime totală de 4,2 km, sunt transportate la substaţiile de la baza celulelor. De acolo, cu ajutorul unor conducte cu diametru mai mare şi cu o lungime totală de 600 de metri, acestea sunt transportate la staţia de ardere, unde este „facla”. Această staţie este cea mai mare din România şi arde gazele la o temperatură de 1.100 de grade Celsius.

Echipă multinaţională: specialişti din Croaţia, Slovenia, Marea Britanie şi România

„Arderea se face conform normativelor româneşti, care sunt mai drastice decât normativele europene. Conform normativelor româneşti, gazul trebuie ars la temperatura de 1.100 de grade, pe când cele europene prevăd că arderea se face 850 – 1.000 de grade Celsius. Acest gaz este compus din 527 de compuşi chimici, iar toţi sunt arşi la 1.100 de grade. Lucrările la acest sistem de captare şi ardere au fost realizate de o echipă multinaţională, compusă din specialişti din Croaţia, Slovenia, Marea Britanie şi Germania şi România. Toate conductele sunt importate din Slovenia şi Austria, fiind materiale de cea mai bună calitate. Facla este realizată în Marea Britanie”, a declarat Lucian Pavel, reprezentantul firmei care a realizat acest sistem. Totodată, el a precizat că lucrările de la celulele nr. 1 şi 2 sunt „referinţă europeană”.

Lucrările de închidere au fost realizate de RS Active SRL Ghimbav, subcontractor pentru sistemul de captare şi ardere a gazelor de deşeu fiind Klarwin România. Conform contractului, termenul de finalizare a proiectului este 31 decembrie 2020.

Gazul de deşeu ar putea fi valorificat

Pe de altă parte, Lucian Pavel a precizat că acest gaz de ar putea fi valorificat, una dintre posibilităţi fiind comprimarea lui şi transformarea în combustibil pentru mijloacele de transport în comun sau în energie electrică. „Acest lucru se întâmplă în oraşe precum Viena sau Hamburg”, a mai spus Pavel.

De altfel, primarul Braşovului, George Scripcaru, s-a declarat interesat de valorificarea gazelor de deşeu. „Vom vedea ce trebuie să facem, iar dacă se va dovedi utilă din punct de vedere financiar, o vom aplica”, a afirmat edilul.

Colectarea selectivă rămâne o problemă

La rândul său, ministrul Mediului, Costel Alexe, a apreciat lucrările de la acest depozit şi a afirmat că acest proiect poate constitui un „model de bune practici pentru cum ar trebui să fie închis un depozit ecologic. Apreciez faptul că autorităţile judeţene şi locale au reuşit să asculte doleanţele cetăţenilor şi să nu mai avem problema mirosurilor din jurul depozitelor. Acum şase luni, când am venit la Braşov, am primit asigurări de la primarul George Scripcaru şi de la preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, că vor rezolva această problemă. Eu sper ca acest exemplu de bună practică să fie preluat la nivel naţional”.

Pe de altă parte, ministrul a sesizat că, în acest moment, la depozit se depun destul de multe deşeuri care pot fi reciclate. „Sunt cantităţi mari de sticlă sau plastic, motiv pentru care fac un apel către toate autorităţile publice să se implice în colectarea selectivă. Este important să reciclăm mai mult, pentru că astfel nu vom mai avea aceşti munţi de gunoaie”, a declarat Alexe.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.