Decizie cu impact major în Parlament: 263 de deputați au votat miercuri pentru proiectul de lege care introduce voluntariatul militar, în timp ce doar 11 s-au opus și 13 s-au abținut. Inițiativa modifică Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare și deschide calea unui program prin care cetățenii români, bărbați sau femei, cu vârste între 18 și 35 de ani, pot alege, pe timp de pace, să facă serviciu militar activ în mod voluntar. Noul concept, intitulat „soldat/gradat voluntar în termen”, prevede pregătire de bază, beneficii financiare și logistice, dar și introducerea în rezerva operațională a Armatei Române.
S-au înregistrat 263 de voturi “pentru”, 11 voturi “contra” şi 13 abţineri, transmite Agerpres.
Ce prevede proiectul de lege
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru îndeplinirea, pe timp de pace, în mod voluntar, a serviciului militar activ de către cetăţenii care doresc să aibă o pregătire militară, prin introducerea unui nou concept de “soldat/gradat voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naţionale”.
Cine se poate înscrie
Noul concept este o formă de îndeplinire, pe bază de voluntariat, a serviciului militar activ, pe timp de pace. Se adresează tuturor cetăţenilor români - bărbaţi şi femei - cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit alte forme ale serviciului militar, şi constă în participarea la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni.
Ce primesc participanții
Pe timpul participării la programul de pregătire militară de bază, participanţii beneficiază gratuit de cazare, echipare, hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de o soldă lunară aferentă funcţiei de soldat.
După finalizarea programului, participanţii primesc o indemnizaţie echivalentă cu trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, sunt luaţi în evidenţă de către centrele militare şi introduşi în rezerva operaţională.
Rezerviștii, mobilizați în caz de urgență
La instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare şi a stării de război, rezerviştii sunt concentraţi şi/sau mobilizaţi, potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, prevede un amendament.
Excepțiile
Personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin doi ani sunt exceptaţi, cu excepţia preoţilor militari.
Cetăţenii români cu domiciliul în România care au îndeplinit serviciul militar în forţele armate ale statelor membre NATO sau ale Uniunii Europene se iau în evidenţa centrelor militare cu gradul militar dobândit.
Cei care au îndeplinit serviciul militar în forţele armate ale altor state (în afara celor menţionate anterior) se iau în evidenţă cu primul grad corespunzător corpului de personal din care provin, prevede proiectul.
Obligațiile cetățenilor și rezerviștilor
Cetăţenii încorporabili, rezerviştii voluntari şi rezerviştii au obligaţia de a se prezenta la locul, data şi ora prevăzute în ordinul de chemare.
Prin excepţie, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare ori a stării de război, cetăţenii încorporabili şi rezerviştii cu domiciliul în România, plecaţi temporar în afara ţării, au obligaţia de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidenţa cărora se află, în vederea clarificării situaţiei militare şi, după caz, a înmânării ordinului de chemare.
Când pot fi concentrați rezerviștii voluntari
Rezerviştii voluntari pot fi concentraţi sau mobilizaţi, după caz, pentru: instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace; completarea forţelor destinate apărării; şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgenţă, al stării de asediu, al stării de mobilizare şi al stării de război.
Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, Senatul fiind for decizional.
Comentează