Premium
Patrimoniul nostru spiritual şi material, concretizat în tradiţii, obiceiuri, meşteşuguri vechi şi moduri de viaţă bine rânduite, constituie un important material de reflecţie cu privire la prezent şi la viitor, ce se cere păstrat şi celebrat ca parte a memoriei noastre. Acest patrimoniu trebuie actualizat, înnoit, îmbogăţit, fiind necesară încurajarea renaşterii meşteşugurilor şi tehnicilor străvechi, alături de păstrarea obiceiurilor populare de tot felul.
Ia este o parte reprezentativă a acestui patrimoniu de o valoare incomensurabilă, iar noi, toți românii, trebuie să o perpetuăm intactă și să o lăsăm moștenire generațiilor viitoare.
Din fericire, în România satul tradiţional, arhaic mai supravieţuieşte încă, iar din acest motiv trebuie să apreciem şi să conservăm bogățiile pe care le avem, înainte de a fi prea târziu, ia fiind piesa de rezistență a comunătățiilor românești de multe veacuri.
Instituirea Zilei Iei Românești, pe 24 iunie, are ca principal scop nu numai de a face cunoscută cămașa cu altiță, așa cum îi mai spune iei, ci și de a răsplăti oamenii care contribuie în mod esențial la păstrarea acestui obiect sfânt al identității noastre ca popor și neam.
Aniversarea acestei zile mai are, de asemenea, obiectivul de a ne învăţa care ne sunt originile, de unde venim și încotro ne îndreptăm.
Ziua Universală a iei, care coincide cu sărbătoarea de Sânziene, este sărbătorită de mai mulți ani în data de 24 iunie, nu doar la nivel național, ci și internațional.
Simbolul nostru naţional, ia, lucrată din pânză de in, bumbac, cânepă sau borangic, este un motiv de sărbătoare pentru toți românii și, în special pentru femei, care le poartă cu mândrie peste tot în lume.
Să ne mândrim cum se cuvine cu ia noastră românească și să o purtăm cât mai des, ca un semn de recunoștință și de valorizare a acesteia.
