Descoperire arheologică în deșertul Sinai: 500 de cercuri bizare ce înconjoară o fortăreață antică

O nouă descoperire arheologică în nordul deșertului Sinai a adus la lumină un peisaj elaborat din 500 de copaci care ducea la intrarea unei mari fortărețe egiptene antice, datând de acum peste 2.000 de ani.

Echipa de arheologi a Ministerului Turismului și Antichităților din Egipt a făcut această descoperire în cadrul săpăturilor ce vizează o fortăreață ptolemeică ce a fost utilizată și în perioada romană.

Fortăreața, cunoscută de zeci de ani, se află pe locul Tell Abu Saifi și a fost folosită de regii ptolemeici între 304 și 30 î.Hr., în perioada când Ptolemeu I și descendenții săi conduceau Egiptul. Ulterior, aceasta a fost integrată în Imperiul Roman, în perioada 30 î.Hr. - 642 d.Hr.

În cadrul cercetărilor recente, arheologii au descoperit un drum care ducea spre intrarea fortăreței, mărginit de 500 de cercuri de plantare, construite din lut pe ambele părți ale acestuia. Deși nu este clar ce specie de copaci se afla în aceste cercuri, cercetătorii sugerează că acest peisaj a fost planificat pentru a crea o zonă verde în jurul fortăreței.

Bugetul.ro

Ruptură între Dan Diaconescu și Canal 33. Postul de televiziune a întrerupt colaborarea după șase luni: „Ne facem mai mult rău decât bine”

Bugetul.ro

Vine zăpada în România. Meteorologii Accuweather au anunțat care sunt orașele unde va ninge în această săptămână

Un alt detaliu important al descoperirii este un șanț adânc de peste 2 metri care înconjura fortăreața, folosit pentru apărarea acesteia. În perioada ptolemeică, Egiptul se confrunta cu multiple amenințări externe, inclusiv Imperiul Seleucid și grupuri rebele, iar acest șanț era o măsură de protecție suplimentară.

Elizabeth Macaulay, profesoară de studii clasice la Universitatea din New York, a comentat descoperirea cercurilor de plantare, afirmând că aceasta este o dovadă interesantă a agriculturii la scară largă în perioada ptolemeică. Ea a subliniat că, deși cercurile de plantare pot fi legate de cultivarea copacilor, rămășițele de rădăcini ar putea confirma această ipoteză și ar ajuta la identificarea speciilor de copaci plantate.

Această descoperire arheologică oferă o privire fascinantă asupra vieții în Egiptul antic și a modului în care fortificațiile erau integrate într-un peisaj atent amenajat, care includea atât elemente de apărare, cât și de ornamentare și cultivare.