Premium
Cercetările arheologice făcute în curtea Bisericii Negre din Braşov arată că primele locuinţe din oraş au fost construite înaintea anului 1200, deşi prima atestare documentară era din 1235, informează MEDIAFAX.
Descoperirile făcute în urma săpăturilor arheologice din curtea Bisericii Negre, desfăşurate în perioada 2011-2013, au fost cuprinse într-un volum intitulat "Redescoperirea trecutului medieval al Braşovului" tipărit de Asociaţia Culturală Hieronymus, în parteneriat cu Primăria municipiului Braşov şi Biserica Evanghelică Braşov.
Volumul şi o broşură bilingvă (română-engleză) au fost lansate, vineri, la Casa Parohială a Bisericii Evanghelice Braşov.
"Cercetările arheologice au arătat că în curtea Bisericii Negre - Curtea Honterus se găsesc începuturile oraşului: primele locuinţe construite din pământ şi lemn în jurul anului 1200 au fost urmate, în cursul secolului al XIII-lea, de clădiri din piatră şi mortar. Locuinţele au aparţinut probabil unei prime aşezări a saşilor, iar clădirile din piatră mănăstirilor menţionate în aceste locuri în 1235 şi 1388. În legătură cu aceste mănăstiri s-a dezvoltat aşezarea Corona, devenind încă din Evul Mediu una dintre cele mai importante aşezări din regiune", se arată în broşură.
Anul 1235 era data primei atestări documentare a Braşovului sub numele de Corona, până la momentul descoperirilor de la Biserica Neagră. Broşura va fi pusă la dispoziţia şcolilor şi a turiştilor, în timp ce volumul va ajunge la bibliotecile din toată ţara, nu şi în librării.
"Prin rezultatele obţinute, cercetarea arheologică din 2011-2013 din curtea Bisericii Negre este una fabuloasă, care a oferit informaţii noi despre fondarea Braşovului şi despre evoluţia sa de la primii locuitori, la aşezare istorică. Cu această ocazie au apărut mai multe urme de locuinţe din piatră şi mortar, care datează de dinainte de 1200. Este o raritate pentru un oraş european să deţină atâtea astfel de dovezi, ceea ce înseamnă că Braşovul a fost gândit încă de la începuturile sale în perspectivă, nu ca un sat de trecere, ci ca o aşezare care să dureze", a explicat arheologul Daniela Marcu Istrate.
Investigaţiile au scos la lumină o cantitate semnificativă de informaţii şi vestigii: morminte, urme de locuire (vetre, locuinţe, gropi, anexe, latrine) şi fortificare, construcţii din piatră şi mortar, fragmente ceramice, obiecte din metal, sticlă, piatră şi os şi peste 150 de monede identificabile pe parcursul mai multor perioade istorice. Cele mai vechi dintre acestea sunt dacice, dar majoritatea aparţin Evului Mediu şi Epocii Moderne.
