Descoperire inedită în nordul Israelului: cele mai vechi instrumente de suflat din Orientul Apropiat, scoase la lumină

Arheologii au descoperit cele mai vechi instrumente de suflat din Orientul Apropiat, mici flaute utilizate în urmă cu peste 12.000 de ani pentru a imita strigătul unei specii răpitoare care juca un rol cheie în cultura populaţiilor locale, informează AFP.

"La naiba, este un flaut!", a exclamat arheologul Laurent Davin atunci când a descoperit anul trecut că cele şapte obiecte excavate, dintre care primul a fost găsit în 1998, erau instrumente de suflat. "Erau oase de păsări, asamblate ca atare după săpături, printre multe altele" şi care, odată reexaminate de acest arheolog, şi-au dezvăluit secretul, potrivit Agerpres.

Locul în care a fost făcută descoperirea, Ain Mallaha, un sit arheologic din nordul actual al Israelului, găzduia cultura Natufi în urmă cu 12.000 - 15.000 de ani.

"Homo sapiens au fost până atunci mobili. Vânătorii-culegători din această cultură au început o schimbare majoră devenind sedentari", a declarat Laurent Davin, cercetător la Universitatea Ebraică din Ierusalim, principalul autor al acestui studiu, publicat joi în revista Nature Scientific Reports alături de Jose-Miguel Tejero, cercetător la Universitatea din Viena.

Primul obiect, minuscul, era uşor de ignorat. Prelevat din aripa unei găinuşe-de-baltă, osul are o lungime mai mică de 10 centimetri şi este străpuns prin mici orificii greu de observat la nivelul tractului său, ce are mai puţin de o jumătate de centimetru în diametru.

Artizanii din preistorie aveau "o anumită noţiune despre acustică", au înţeles că "cu cât tubul de aer este mai strâmt, cu atât sunetul este mai ascuţit", a explicat acelaşi arheolog. Rezultatul: atunci când se suflă în acel obiect, "se imită strigătul prădătorilor".

Pentru a se asigura că teoria lor este corectă, cercetătorii au realizat, în laboratorul veterinar din Nantes, o replică exactă a flautelor din Ain Mallaha cu ajutorul unui os prelevat din aripa unei raţe, sculptat cu un silex. Apoi, ei au comparat sunetul produs de acesta cu cele emise de peste 60 de specii de păsări vânate de Natufieni şi ale căror rămăşiţe au fost găsite în perimetrul sitului arheologic. "Analiza spectrală a coincis total cu cea a şoimilor", a precizat Laurent Davin.

Acesta este cel mai vechi instrument cunoscut până în prezent care imită cântecul unei păsări, potrivit aceluiaşi cercetător.

Răpitorul identificat avea un rol vizibil important în cultura Natufi, ghearele sale fiind utilizate ca ornamente şi podoabe. Ipoteza a fost confirmată de descoperirea unor figurine simbolizând păsări, realizate din argilă şi dintre care cel puţin una reprezenta în mod clar o pasăre răpitoare (aceste cercetări vor fi publicate într-un alt studiu).

Flautele străvechi au fost utilizate ca un fel de "momeli" pentru a vâna acele păsări, însă autorii studiului au remarcat că situl arheologic conţine puţine resturi ale acestor specii de zburătoare. Ipoteza folosirii lor pentru îmblânzirea şoimilor este dificil de dovedit.

Rămâne cea a "integrării lor în practici muzicale, iar din acest punct de vedere avem extrem de multe exemple în etnografie", a explicat Laurent Davin. La fel ca în cazul amerindienilor din marile câmpii din America de Nord, care utilizează şi în zilele noastre în ceremoniile lor o serie de flaute realizate din oase de şoim. Este şi cazul comunităţilor "din Papua Noua Guinee, unde cântecele păsărilor din pădure sunt incluse în ceremonii", a continuat acelaşi arheolog.

Descoperirea întâmplătoare a acestor instrumente de suflat în situl Ain Mallaha ar trebui să ducă la reexaminarea altor colecţii de oase găsite în regiune. "Este foarte probabil să găsim astfel de obiecte şi în alte zone din Orientul Apropiat", a concluzionat Laurent Davin.