Alimentația dacilor și a geților rămâne un capitol puțin cercetat în istoriografia românească, însă specialiști pasionați au reușit în ultimele decenii să contureze un portret tot mai clar al obiceiurilor culinare ale acestor populații. Deși în imaginarul colectiv dacii sunt adesea asociați cu războinicia, cu consumul de carne și vin, studiile recente indică faptul că dieta lor era predominant bazată pe vegetale, cereale și produse lactate.
Lactatele ocupau un loc important în meniul zilnic, iar agrimensoul roman Lucius Junius Moderatus Columella îi descria pe daci drept „băutorii de lapte”. Descoperirile arheologice – în special oasele de vită descoperite în gropile menajere – arată că laptele de vacă era preferat, dar era consumat și cel de capră sau de oaie, conform Click.ro.
Produsele derivate, precum brânza și zerul, aveau o pondere esențială în alimentația lor. Zerul, folosit probabil și în preparate fierte, a influențat inclusiv vocabularul limbii române, indicând o continuitate între tradițiile culinare dacice și cele autohtone de mai târziu.
„Transformarea laptelui în iaurt, unt și brânză avea ca scop conservarea laptelui. Nu există urme clare despre producția și consumul de iaurt și unt. Putem presupune că erau cunoscute de daci; iaurtul era un aliment specific nomazilor din răsărit, în timp ce untul este un aliment specific climei temperate și reci.
Eu, unul, sunt convins că dacii, sau mai bine zis femeile dace, știau să prepare și iaurt și unt și că acestea erau produse îndeajuns de populare. Totuși, nu egalau în popularitate brânza. Semnificativ este faptul ca <brânză> este unul dintre puținele cuvinte de origine dacă rămase în limba română”, explică specialistul culinar Radu Popovici în seria de articole „La masă cu strămoșii”.
Potrivit cercetărilor sale, dacii consumau cu precădere legume, leguminoase și cereale. Brânza nu era asociată cu mămăliga – porumbul ajungând în Europa abia după descoperirea Americii –, ci cel mai probabil cu pâine nedospită, sub formă de lipii.
Pâinea era preparată din grâu sau orz, amestecate cu apă și sare, în timp ce meiul era ingredientul cel mai popular, folosit în terciuri consistente împreună cu spanac, lobodă, ciuperci, usturoi, măcriș sau ouă. Terciurile fierte în lapte reprezentau mese hrănitoare și aromate. Siturile arheologice confirmă că meiul și grâul predominau, fiind completate de secară și orz.
Legumele, element central în alimentația dacilor
Așa cum sugerează rețetele transmise prin tradiție, legumele, leguminoasele și ierburile aromatice erau componente fundamentale ale dietei dacilor.
„Siturile arheologice au pus însă la dispoziţia istoricilor materiale a căror interpretare a permis elaborarea unui <model> agricol probabil. Se pare că geto-dacii, dar nu numai ei, ci şi celelalte ramuri tracice, aveau o alimentaţie diversă, dar în care produsele vegetale deţineau primul loc. Se mânca multă pâine, în special nedospită, terciuri de cereale, legume, leguminoase proaspete şi uscate, ciuperci şi fructe. Brânzeturile erau şi ele abundente, lucru normal dacă ne gândim că din moştenirea tracă fac parte iaurtul, untul şi brânza”, explică Radu Popovici în același articol.
Dacii consumau cantități importante de morcovi, spanac, măcriș, varză și ciuperci, folosind puține condimente – în principal sare și muștar. Plantele aromatice erau rare, dar ceapa și usturoiul erau omniprezente, fiind apreciate pentru gust și pentru efectele benefice asupra sănătății.
„Ceapa pare să fi fost alături de usturoi aromele preferate de daci. Nici nu mă miră, căci absolut toate civilizaţiile vechi, de la sumerieni la egipteni, de la chinezi la indieni şi de la greci la celţi, traci şi romani, le foloseau pe scară largă. Concepţia generală a epocii pare să fi ţinut cont nu doar de gustul şi aroma lor, ci şi de binefacerile nutriţionale şi de sănătate pe care le aduceau. Este posibil ca obiceiul de a strivi ceapa în pumn şi de a o servi presărată cu sare, alături de pâine şi brânză, să provină de pe vremea dacilor. Oricum, este o cutumă veche, care se pierde în negura timpurilor”, precizează Popovici.
Usturoi, pește și carne
Usturoiul era utilizat atât în preparate culinare, în forme asemănătoare mujdeiului, cât și ca remediu pentru diverse afecțiuni, de la răceli la dureri de cap. Lipiile cu usturoi, menționate de Plautus ca „aleatum”, erau populare în rândul triburilor tracice.
Carnea, în special cea de vită și porc, era consumată mai ales în sezonul rece, când putea fi conservată, dar ocupa un loc secundar în dietă. Peștele, carnea de pasăre și vânatul – precum cerbul și mistrețul – erau mai degrabă alimente de lux, rezervate aristocrației.
Dacii creșteau animale ca simbol al averii, iar unele produse, precum uleiul de măsline, erau aduse prin comerț sau prin jafuri. Cele mai comune metode de gătit erau fierberea și frigerea la proțap, prăjirea fiind aproape inexistentă în bucătăria lor.
Comentează