Premium
Această proteină poate provoca daune majore celulelor canceroase, indiferent dacă este prezentă sau nu. Celulele canceroase sunt atrase de un anumit aminoacid care se găsește în mulți dintre peștii, carnea și nucile pe care le consumăm. Un studiu recent a identificat arginina ca fiind un nutrient esențial pentru supraviețuirea celulelor canceroase și că reținerea acesteia de la celule ar putea crea tumori mai grave decât cele pe care organismul le-ar putea dezvolta în mod natural, scrie The Jerusalem Post.
Într-un nou studiu publicat de Laboratorul de Biologie a Sistemelor de Cancer al lui Sohail Tavazoie, cercetătorii au aflat că numeroase tipuri de cancer uman au cantități limitate de arginină. Deoarece acest aminoacid este limitat, celulele canceroase trebuie să manipuleze proteinele de care dispun pentru a absorbi până la ultimul strop de arginină.
"Este ca și cum ai avea un set de Lego și ai încerca să construiești un model de avion de lux și ai rămâne fără cărămizile potrivite", spune autorul studiului, Dennis Hsu, în prezent medic-cercetător la UPMC Hillman Cancer Center din Pittsburgh. "Singura modalitate de a construi în continuare avionul ar fi dacă ați avea planuri modificate care nu necesită cărămizile lipsă".
Cât de proeminent este acest tip de aminoacid?
Arginina este semnificativă în mai multe procese biologice. Aminoacidul este responsabil de sinteza proteinelor și de eliminarea deșeurilor de azot. Este, de asemenea, unul dintre puținele care a reglementat modul în care celulele imunitare au reacționat la cancer și la alți factori declanșatori imunologici.
La celălalt capăt al spectrului, nivelurile scăzute de arginină pot fi dăunătoare. Un deficit al acestui aminoacid este frecvent legat de țesuturile inflamate ale persoanelor cu boala Crohn, colită ulcerativă, boli inflamatorii intestinale sau o infecție cu H. pylori. Deoarece aceste țesuturi au niveluri scăzute de arginină, în lipsa unui tratament, pacienții ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta cancer de stomac sau de colon.
Cercetătorii au făcut legătura între deficitul de arginină și cancer în timp ce studiau codonii, care sunt "triplete de baze ADN care conțin rețeta pentru producerea unui singur aminoacid". În cadrul Atlasului genomului cancerului, mii de cazuri de mutații ale codonilor au fost documentate de Hsu și echipa sa. Cu toate acestea, codonii de arginină au fost pierduți în mutații la rate mai mari. Cancerele legate de stomac și cele colorectale "prezintă cea mai dramatică deficiență", au spus cercetătorii.
Cercetătorii nu au încă o definiție clară a modului în care nivelurile de arginină au scăzut atât de drastic. "Credem că unele cancere se dezvoltă în condiții de deficit de arginină și poartă acest istoric în ADN-ul lor", spune Hsu.
După ce echipa de cercetători a petrecut luni de zile cultivând celule canceroase în laborator înainte de a le înfometa de arginină, au supus celulele la mai multe runde de malnutriție. Acest proces a determinat celulele să sufere mutații în efortul de a avea acces la o rezervă de ceea ce celulele aveau nevoie pentru a supraviețui. Cu toate acestea, această strategie nu a avut un succes deplin.
Într-un experiment separat, Hsu și colegii săi de echipă au constatat o creștere a mutațiilor către codoni care produceau aminoacizi. Aceștia erau abundenți în jurul celulelor canceroase și au devenit brusc "mai apetisanți pentru celulele canceroase, care păreau să încerce să se descurce cu ceea ce aveau - ca și cum ar fi încercat să alcătuiască o masă din câteva elemente aleatorii".
Atunci când celulele canceroase încearcă să rămână în viață în timp ce sunt grav subnutrite, acestea se acumulează în mai multe mutații care par străine sistemului imunitar. "Aveți o grămadă de proteine aleatorii, cu aspect anormal din cauza tuturor mutațiilor, iar acestea sunt mai susceptibile de a fi recunoscute de sistemul imunitar ca fiind ceva ce nu ar trebui să fie acolo", a adăugat Hsu.
Aceste descoperiri ar putea fi dăunătoare pentru imunoterapie. "Prin înfometarea unei celule canceroase, poate că puteți promova obținerea de noi mutații care pot fi apoi recunoscute de sistemul imunitar", spune Hsu. "Nu am testat acest lucru, dar ar fi un lucru foarte interesant de încercat".
