DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Detalii din sala de judecată. Mariana Rarinca: Nu ştiu de ce am sunat la Antena 3

mariana rarinca

Curtea de Apel Bucureşti rejudecă joi cazul Marianei Rarinca, femeia acuzată că a şantaja-o pe Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. STIRIPESURSE.RO vă prezintă detalii din sala de judecată.

Citește și: Livia Stanciu, în instanță: Mihai Gâdea i-a promis bani Marianei Rarinca pentru informații cu mine

Declaraţie Rarinca:

Mă aflu în faţa dumneavostră din vina mea şi, din spusele ofiţerului de poliţie judidicară de la DNA, pentru că nu am ajuns eu prima la DNA. I-am solicitat doamnei Stanciu datoria, respectiv o mie şase sute de euro, o mie opt sute de lei şi două mii de lei. Am lucrat pentru familia Stanciu. Fiind secretară la cabinetul de avocatură al domnului Stanciu. După ce domnul Stanciu Andrei a decedat, doamna Stanciu m-a rugat să mă ocup în continuare de problemele familiei şi de plata uilităţilor de la apartamentul din strada Nadelor. Nu pot să discut aici despre probleleme neclare de care urma să mă ocup la cabinetul dlui Stanciu. Precizez că dna Stanciu mi-a dat nişte sacoşe cu acte de la cabinetul de avocatură fără să precizeze ce conţin. Precizez că erau la cabinet nişte chitanţiere.

- Aţi ameninţat-o că mergeţi la vreun post tv?

M.R.: - Nu am ameninţat-o că merg la tv.

- Aţi ameninţat o ca ii veţi face vreun rău?

M.R.: - Nu am ameninţat şi i-am zis că o să-i trimit un fax cu problemele detaliate. Nu am cerut niciodată douăzeci de mii de euro. I-am zis o dată fiind supărată că dacă nu-mi dă banii voi face cunoscut faptul că e datoare la mine.

- Ce înseamnă. "Dacă vă faceţi socoteala veţi avea mai mult de pierdut?"

M.R.: - Prefer să nu răspund. Am înţeles să am discuţia asta şi să nu apelez la instanţă deoarece nu credeam că voi câştiga în instanţă.

- De ce apreciaţi că trimiterea la presă ar fi fost un argument pentru recuperarea datoriei?

M.R: - Prefer să nu răspund.

- Dacă nu vi-i dădea aveaţi de gând să mergeţi la tv să divulgaţi ceva?

M.R: - Ca şi acum, vă asigur că nu m-as fi dus niciunde şi nu aş fi divulgat nimic în presă. Pur şi simplu mi-am notat mai multe posturi de tv şi nume de jurnalişti. Doar am notat. 1.600 de euro din banii ceruţi reprezintă salariul meu pe 8 luni de zile. Aveam un salariu lunar de 200 de euro.

- Spuneaţi că aveaţi o înţelegere cu soţul Liviei Stanciu să vă dea lunar 200 de lei pentru cheltuielile cabinetului.

M.R: - Onorată instanţă, nu pot să cred că am declarat aşa, nu asta a fost realitatea. Ştiţi foarte bine condiţiile în care am fost arestată şi în care am dat declaraţie. M-am înţeles cu Stanciu după decesul soţului să îmi dea 200 de lei lunar ca să le urmăresc facturile la cabinet şi la apartamentul din Galaţi. Să le administrez practic.

- Trebuia să vă ocupaţi şi de alte activităţi legate de cabinet?

M.R.: - Prefer să nu răspund. Aş împlica şi alte persoane.

- Din aceşti 200 de lei trebuia să plătiţi şi utilităţile?

M.R.: - Nu.

- La ce se referă cei 2000 de lei?

M.R.: - Cei 1.800 de euro se referă la nouă luni din 2011. Cei 2000 de lei erau o parte din perioada 2012 - august 2013, cei 200 de lei lunar. Ar fi trebuit să fie 4000 de lei, dar mi-a dat în două tranşe 2000. Pe 8 mai 2014 m-a chemat la Bucureşti şi mi-a dat 500 de lei.

- Mai cereaţi şi alte sume de la persoana vătămată?

M.R.: - Atât în momentul ăla, eram supărată, eu am cheltuit şi alţi bani.

- Cât?

M.R.: - Prefer să nu răspund, ar trebui să implic şi alte persoane şi nu vreau. Realitatea este ce declar acum. Observaţi şi în încheierile de şedinţă că nu se notează tot ce spun eu. În august 2013, doamna Stanciu a venit la Galaţi, a schimbat yala de la apartament şi m-a informat ulterior. Am fost nemulţumită că mi-am dat seama că m-a minţit şi că nu voi mai primi datoria.

- S-au găsit la dvs. chitanţe şi facturi emise pentru diverse asociaţii de proprietari. Eraţi supărată că nu aţi fost plătită pentru consultanţă?

M.R.: - Prefer să nu răspund.

- L-aţi chemat pe cumnatul Liviei Stanciu să se întâlnească cu dumneavostră la Galaţi?

M.R.: - Nu este adevărat. El venea foarte des în Galaţi, pentru a se interesa de un alt proces al meu. S-a oferit la un moment dat să medieze anumite probleme. Nu vreau să le discut.

- Aţi avut discuţii cu acesta?

M.R.: - Au avut loc mai multe discuţii, preferă să nu dau detalii.

- I-aţi trimis acestuia mai multe SMS-uri. (Le citeşte: "Am semnat cu o televiziune, am martori, voi pune şi pe internet.)

M.R.: - Nu am habar despre mesajele acestea. Nu ţin minte să le fi trimis. Au fost mai multe mesaje (filele 3 şi 4 din rechizitoriu).

- În rechizitoriu se arată că aţi trimis două mesaje de pe alt număr, pretinzând că sunteţi jurnalist.

M.R.: - Nu ştiu nimic. Am folosit numărul de telefon de două trei ori. Nu pentru a transmite aceste mesaje.

- Care e raţiunea de a la da presă?

M.R.: - Ca să spun că avea datorii la mine.

- Aţi vrut să îi faceţi rău?

M.R.: - Cred că am dovedit până acum că nu am făcut rău. Tot timpul îmi spunea că fac parte din familie, mă suna la zilele de naştere şi îmi aduce suveniruri din vacanţă.

- Este adevărat că aţi sunat la Antena 3?

M.R.: - Da, lege nu îmi interzice.

- De ce Antena 3?

M.R.: - Nu ştiu de ce neaparat.

- Ce aţi vrut de fapt?

M.R.: - Nu mai ştiu neaparat, poate voiam să văd eu dacă răspund la telefon.

- Cine a răspuns?

M.R.: - Mi-a răspuns o doamnă. Am sunat pur şi simplu şi după ce au răspuns am închis.

- Mie îmi e dificil să înţeleg demersul.

M.R.: - Domnule judecător, eram foarte supărată şi când eşti aşa supărat faci lucruri necugetate. Am menţionat tot timpul că am greşit modul de abordare, dar nu recunosc starea infracţională care mi se impută. În timpul arestului nu am avut acces la informaţii.

- De ce abordare greşită?

M.R.: - Pentru că dacă ştiam că se ajunge aici nu aş mai fi avut nevoie de nimic de la Livia Stanciu. Am pierdut banii, libertatea... îmi mai rămâne doar viaţa.

Întrebări de la Livia Stanciu, prin complet:

- Pe parcursul urmăririi penale aţi semnat nişte declaraţii despre mai multe sume.

M.R.: - Tot timpul a fost vorba de aceleaşi sume. Nu ştiu ce am semnat pentru că am semnat în stare de şoc. Refuz să mai răspund la vreo întrebare a Liviei Stanciu pentru că ea deja a spus în faţa camerelor că e vorba despre 20.000 de euro. Ori aşa ceva nu e adevărat.

- A spus că am pus-o să ardă documente de la cabinet. Când i-am cerut asta?

M.R.: - Nu răspund.

- De ce la percheziţii s-au găsit acte de la cabinet care nu ar fi trebuit să fie acolo?

M.R.: - Nu răspund.

- De ce aţi efectuat plăţi în euro către persoane care aveau legătură cu soţul meu şi de ce nu le-aţi îndrumat spre mine?

M.R.: - Nu răspund.

- De ce nu m-a acţionat pe cale civilă dacă dorea să recupereze?

M.R.: - Pentru că nu credeam că pot câştiga în faţa doamnei Stanciu.

- Cine este Liza?

M.R.: - Mă bufneşte râsul. E o căţea. Un pechinez.

- Aţi spus despre familie Stanciu că v-a ajutat tot timpul. Aşa e?

M.R.: - Nu doresc să răspund.

- Există un sms către doamna Stanciu de pe un alt telefon dându-se drept jurnalist. Telefon a fost tot timpul la doamna Rarinca în geantă. Cum explică sms-urile?

M.R.: - Nu răspuns.

- De ce aţi vrut să trimiteţi fac de pe un fac de instituţie?

M.R.: - Nu răspund la întrebarea cu privire la discuţile despre fax cu concubinul meu. Precizez doar că Stanciu a fost rău platinică faţă de mai mulţi.

- Avea cheie de la cutia poştală a cabinetului?

M.R.: - Nu răspund.

- De unde a avut bani pentru plata datoriilor pentru familia Stanciu şi să nu plătească pentru datoriile ei, pentru că era restantă la stat?

M.R.: - Este adevărat asta. Am pus mai presus încurcăturile familiei Stanciu şi am rămas eu datoare. Am folosit şi cardul de credit al lui Olaru George pentru plăţi pentru familia Stanciu.

- Într-o declaraţie spuneaţi că cardul a fost folosit doar pentru datorii personale.

M.R.: - Nu comentez.

- A cerut un acord de recunoaştere a vinovăţiei în prezenţa avocatului ales. Procurorul i-a explicat că fiind pedeapsa peste 7 ani un asemenea acord nu e posibil. De ce a cerut acord?

M.R.: - Nu mai ştiu, dar procurorii au fost răuvoitori. Nu am făcut solicitare de recunoaştere a vinovăţiei. Am cerut doar să vorbesc cu procurorul. Tot timpul un ofiţer de poliţie judiciară îmi cerea să mă mai gândesc şi să vorbesc.

- Aţi cerut în clar semnat de dumnevoastră un acord de vinovăţie.

M.R.: - E opera cred a avocatei care mi-a luat banii şi eu în stare de şoc am semnat.

- Dar şoc, şoc, dar sunt trei rânduri.

M.R.: - Nu ştiu ce să vă zic. Eu eram şocată. Eu voiam să vorbesc cu procurorul. Recunosc că am greşit abordarea.

- E adevărat că în 2012 mi-a cerut ca un copil al ei să locuiască în apartamentul meu din Galaţi?

M.R.: - Nu răspund.

- Mi-a cerut să îi închiriez apartamentul?

M.R.: - Nu răspund.

- Ce s-a convenit?

M.R.: - Nu cred că doamna Stanciu vrea să răspund.

- Spuneţi pentru că doamna Stanciu nu are o problemă.

M.R.: - Nu pot răspunde pentru că ar fi implicate prea multe persoane.

Final de audiere.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.