„Sf. Parascheva este o pildă de lumină de-a lungul secolelor în mai multe popoare”, a spus Părintele Patriarh Daniel în predica de vineri. Prin moaștele ei, care au stat timp îndelungat în diferite țări din Balcani, sfânta a devenit foarte populară.
Drept dovadă, ea nu este sărbătorită la data mutării ei la Domnul, ci la data mutării moaștelor sale de la Constantinopol la Târnovo, pentru a ocroti Țaratul Româno-Bulgar, statul vlahilor de la sud de Dunăre.
Evlavia arătată moaștelor sfintei se vede și din faptul că două biserici au fost construite special pentru a păstra spre cinstire moaștele ei: Catedrala din Târnovo și biserica Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi” din Iași, informează basilica.ro.
Despre cea din urmă, Patriarhul României a remarcat în predica de vineri că a fost astfel construită, încât, în mod semnificativ, „pare ca un chivot din piatră sculptată în exterior”.
Moaștele sfintei „în pelerinaj” prin Balcani
1035: După găsirea moaștelor, acestea au fost așezate în Biserica „Sf. Apostoli” din Epivata Traciei, localitatea natală a sfintei, situată în apropiere de Constantinopol. Astăzi, localitatea este în Turcia și poartă numele de Selimpașa.
14 octombrie 1235: Împăratul Ioan Asan al II-lea al Țaratului Româno-Bulgar a adus moaștele la Târnovo, în Bulgaria de azi (cu voie de la Împăratul Bizantin refugiat la Niceea).
1393: Moaștele au fost mutate la Vidin, în Bulgaria de azi, după ce otomanii au cucerit Târnovo.
1396: Moaștele au ajuns la Belgrad, unde au stat până când otomanii au ocupat și Serbia.
1521: Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului a răscumpărat moaștele de la sultan și le-a adus la Constantinopol.
1586: Moaștele au fost așezate în paraclisul reședinței din Constantinopol a domnitorului Țării Românești, Valach Saray.
1601: Moaștele au fost transferate la Biserica „Sf. Gheorghe” din Fanar, Constantinopol.
13 iunie 1641: Oferite de Patriarhia Ecumenică Domnitorului Vasile Lupu, care plătise toate datoriile Patriarhiei către Înalta Poartă Otomană, moaștele au ajuns la biserica Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi” din Iași.
1889: Moaștele au fost transferate la Catedrala Mitropolitană din Iași după ce, în noaptea de 26-27 decembrie 1888, moaștele au trecut neatinse printr-un incendiu care a mistuit sala Mănăstiri „Sf. Trei Ierarhi” în care acestea fuseseră mutate temporar.
10 aprilie – 27 octombrie 1944: Moaștele au stat la Mănăstirea Samurcășești din Ciorogârla, lângă București. Sfânta a fost adusă spre a fi pusă la adăpost de înaintarea trupelor Armatei Sovietice ateiste.
27 octombrie – 23 noiembrie 1944: Moaștele au stat în pridvorul Catedralei Patriarhale din București, fiind aduse chiar de sărbătoarea Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou din Basarabi.
26 noiembrie 1944: Moaștele au ajuns înapoi, în Catedrala Mitropolitană din Iași.
27 octombrie 1944: Moaștele Sf. Cuv. Parascheva au ajuns la Catedrala Patriarhală din București. Sursa foto: Agerpres
În predica sa de vineri, Patriarhul României a pus evlavia bucureștenilor pentru Sf. Parascheva pe seama șederii prelungite a moaștelor ei la București în vremurile tulburi din al Doilea Război Mondial.
Rezultatul acestei evlavii este că Bucureștiul a devenit orașul românesc cu cele mai multe biserici ocrotite de sfântă: 24.
De asemenea, „întâlnirea” moaștelor celor doi cuvioși în pridvorul Catedralei Patriarhale din București în 1944 ar putea să nu fie întâmplătoare: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou era cel mai probabil de neam vlah, iar Sfânta Cuvioasă Parascheva provine dintr-o regiune în care, în secolul al XI-lea, jumătate din locuitori erau greci, jumătate vlahi, după cum a menționat Părintele Patriarh Daniel în cuvântul rostit luna trecută la sfințirea Bisericii „Sf. Vineri” din Ploiești.
27 octombrie 1944: Moaștele Sf. Cuv. Parascheva au ajuns la Catedrala Patriarhală din București. Sursa foto: Ziaristionline.ro
Ambii sfinți au ocrotit Țaratul Româno-Bulgar: în perioada în care Sf. Cuv. Dimitrie se nevoia pe teritoriul acestui stat (sec. XII-XIII), moaștele sfintei erau aduse în capitala acestuia, la Târnovo.
Comentează