Zeci de elevi de liceu din Odobeşti au participat, miercuri, la o activitate de prevenire a violenţei juvenile în cadrul proiectului "Dincolo de aparenţe", desfăşurată în Penitenciarul Focşani, unde au avut ocazia să interacţioneze cu deţinuţii şi să le asculte poveştile de viaţă, potrivit Agerpres.
Aflat la a treia ediţie, proiectul îşi propune să le ofere elevilor informaţiile necesare pentru a putea lua decizii corecte pentru viitorul lor.
"Dorim să-i încurajăm pe elevi să se implice în activităţi conştiente şi să facă alegeri sănătoase. Aceste experienţe sunt bine primite de ei, ajutându-i să înţeleagă mai bine deciziile importante pentru viitorul lor. Prin interacţiunea cu persoane care şi-au recunoscut propriile alegeri greşite, elevii capătă informaţiile necesare pentru a învăţa din aceste experienţe şi pentru a face alegeri care să-i protejeze de pericole ulterioare. Acest aspect este crucial pentru dezvoltarea copiilor", a declarat, pentru AGERPRES, Carmen Hulea, inspector în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Vrancea, partener în cadrul proiectului.
În cadrul întâlnirii, elevii au putut asculta mărturiile unor persoane private de libertate care le-au vorbit despre deciziile care le-au influenţat parcursul de viaţă.
Ştefan, unul dintre deţinuţii care au acceptat să îşi împărtăşească povestea de viaţă, execută un mandat de 14 ani pentru omor şi este în Penitenciar de patru ani. A început să consume alcool încă din adolescenţă şi, deşi părinţii i-au oferit toate condiţiile pentru a-şi continua studiile şi pentru a merge la liceu sau chiar la facultate, el a ales o altă cale şi a abandonat şcoala după numai opt clase.
"După ce am consumat băuturi alcoolice împreună cu victima şi cu un tovarăş de fapte, s-a iscat un scandal. De la o mică bătaie, s-a ajuns că l-am omorât. Aveam 27 de ani. Nu pot să dau vina pe alcool, dar a fost o cauză. Părinţii mi-au oferit toate posibilităţile să merg mai departe la şcoală. Am făcut doar opt clase, dar aveam posibilitatea să merg la liceu şi chiar la facultate. Din păcate, am luat-o pe o altă cale. Anturajul contează foarte mult. Trebuie să avem grijă cu cine umblăm şi ce facem. Până la urmă, decizia ne aparţine nouă. Dacă facem un lucru bun, rămâne bun. Dacă facem unul rău, ajungem exact unde sunt eu acum. Din rândul prietenilor nu prea a mai rămas nimeni alături de mine acum. Aici nu mai te caută decât familia. Mama, tata, fraţii şi surorile - cam atât înseamnă familia care rămâne lângă tine. Dacă ai noroc. Sunt şi persoane pe care nu le mai caută nimeni", spune Ştefan.
În opinia sa, mulţi adolescenţi tind să ignore sfaturile părinţilor şi să creadă că ştiu mai bine ce au de făcut. Şi mai spune că există numeroşi tineri care par exemplari acasă, însă îşi schimbă comportamentul în anturaj.
"La 16-17 ani îi contrazicem pe părinţi şi bunici, credem că ştim noi mai bine societatea, prietenii, viaţa. Acum avem telefoane, internet, informaţie peste tot şi avem impresia că ne descurcăm singuri. Am cunoscut copii care acasă erau cei mai cuminţi. Părinţii nu ar fi crezut niciodată că pot face probleme. Dar când ieşeau afară şi se întâlneau cu grupul de prieteni, ajungeau să facă lucruri pe care părinţii nici nu şi le imaginau", afirmă el.
Elevii au ascultat şi mărturia lui Viorel, care execută, din 2022, o pedeapsă de nouă ani şi patru luni de închisoare pentru trafic de minori. Spune că a racolat fete minore prin intermediul reţelelor de socializare, pe care le determina să practice prostituţia pentru a le lua banii. Reuşea să câştige încrederea fetelor prin manipulare şi promisiuni mincinoase.
"Am păcălit fete minore să practice prostituţia pentru a le lua banii. Le abordam mai mult pe reţelele de socializare. Eram un jucător de jocuri de noroc, căutam să fac bani mai mulţi. Era o sursă de venit. Le păcăleam prima dată cu un comportament frumos. Vorbeam frumos până ne întâlneam, apoi le ofeream un mic cadou - poate un telefon, o brăţară de aur sau o pereche de cercei - şi de acolo începea totul. De obicei mă îndreptam spre fetele mai sărace, că erau mai uşor de atras. Lipsurile şi nevoia de anumite lucruri erau un avantaj pentru mine, să pot să le păcălesc. Nu m-am căsătorit cu niciuna dintre ele, le păcăleam numai. Eu aveam o relaţie în paralel, cu fosta mea soţie, cu care am şi un copil. Nici ea nu ştia despre ce fac eu. După ce am ajuns aici, m-a părăsit", spune Viorel.
Acesta a transmis şi un avertisment pentru tineri cu privire la pericolele din mediul online şi influenţa grupului de prieteni.
"Astăzi, le-aş spune fetelor să aibă grijă cu cine vorbesc pe reţelele de socializare. Sunt multe persoane care nu sunt tocmai corecte în spatele reţelelor, sunt multe conturi false. La băieţi, le-aş spune să aibă grijă cu anturajul. Pe mine tot anturajul m-a adus aici. Am văzut la unul, la altul ce fac şi am vrut şi eu să fiu la fel. Am început de mic, la 16 - 17 ani. Familia nu a ştiut nimic. Mă feream de părinţii mei. Ce îmi spuneau ei nu era bine, ce ziceam eu era bine. Dar acum părinţii, familia sunt singurii care mai sunt lângă mine şi mă susţin. Majoritatea banilor pe care i-am făcut, i-am băgat la jocurile de noroc. Ba chiar m-am mai şi împrumutat cu camătă ca să fac rost de bani", mărturiseşte Viorel.
Un alt deţinut, Alex, în vârstă de 36 de ani, execută o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru trafic de minori, proxenetism şi trafic de droguri de risc şi de mare risc. El le-a vorbit elevilor despre modul în care a intrat în lumea infracţională, încă din adolescenţă, influenţat de anturaj şi de dependenţa de droguri. Ulterior, pentru a-şi creşte veniturile, a început să racoleze fete care practicau prostituţia, unele dintre ele fiind minore.
"Povestea mea a început în jurul vârstei de 18 ani. Am început să consum droguri din curiozitate, prin prisma anturajului şi una peste alta am ajuns dependent. Pentru a-mi procura doza zilnică şi pentru a evita sevrajul, aveam nevoie constantă de bani, iar acest lucru m-a împins să încep să vând droguri. Activitatea de dealer a durat câţiva ani. În această perioadă am încercat să vând droguri nu doar pentru consumul meu, ci şi pentru a obţine bani în plus, pentru a-mi face o viaţă mai uşoară şi pentru a câştiga mai mult fără să muncesc. În această lume întâlneşti tot felul de oameni şi tot felul de cerinţe, iar dacă vrei să rămâi 'pe piaţă', ajungi să încerci să satisfaci toate aceste cerinţe. Am încercat să am mereu la dispoziţie orice pentru oricine, lucru care în final m-a costat libertatea", spune Alex.
El a explicat şi circumstanţele în care a fost implicat în recrutarea de tinere prin metoda "lover boy".
"Sunt acuzat că am folosit metoda 'lover boy', pentru că am promis unor fete o viaţă mai bună. Le spuneam că ne vom căsători, că vom avea o familie şi că vom trăi frumos împreună. Le spuneam însă că, înainte, trebuie să facem sacrificii pentru a strânge bani, pentru a ne cumpăra o casă şi pentru a ne asigura viitorul. În prezent nu sunt căsătorit, dar sunt într-o relaţie de concubinaj. O parte dintre fete le-am cunoscut prin prisma faptului că eram taximetrist, unele dintre ele erau deja implicate în prostituţie şi le-am propus să lucreze pentru mine. Aşa am cunoscut o fată care nu avea acte de identitate. Fiind foarte dezvoltată, mi-a înşelat aprecierea vârstei. Avea şi un copil mic, de vreo doi ani, nu mi-am pus nicio secundă întrebarea dacă este majoră sau nu. Avea 16 ani. Şi-a adus şi o prietenă, şi aceea era minoră. Am fost prins în COVID. Am vrut să evit riscurile, să întrerupem treaba şi le-am cazat într-un camping. Ele şi-au găsit pe altcineva care le-a racolat şi au fost prinse. Atunci când au fost anchetate, au spus cum au ajuns acolo şi astfel poliţia a ajuns la mine. În vreo şase luni de zile eram deja închis", povesteşte Alex.
La final, elevii au avut ocazia să viziteze interiorul închisorii şi să vadă celulele unde deţinuţii îşi ispăşesc pedepsele sau locurile unde se desfăşoară parte din activităţile lor zilnice. Iar reacţiile elevilor nu au întârziat să apară.
"Pot spune că mi-a schimbat foarte mult percepţia despre ce se întâmplă cu deţinuţii, cum îşi petrec aceştia o zi din viaţă. Şi cred că cel mai important lucru pe care l-am înţeles e că şi cea mai nesemnificativă acţiune poate avea un efect major. Din cauza unui anturaj nepotrivit sau la îndemnul unui prieten, poţi să ajungi într-o situaţie care evoluează rapid într-una dificilă. Adică, pur şi simplu, la început îţi poate da impresia că e totul ok, că dacă nu mai vreau să fac asta, sigur pot să ies repede. Însă mi-a deschis ochii şi m-a făcut să înţeleg că nu e totul aşa cum pare. Pot să spun că s-a dus un pic mirajul ăsta pe care îl provoacă filmele sau poveştile spuse pe părţi", spune Simona Maria.
"A fost o experienţă unică, din care am învăţat multe. Se pare că nu totul este ca în filme. Am avut ocazia să vedem cum e viaţa reală. Ne-a deschis ochii cumva. Şi cred că pe mulţi ne-a ajutat această lecţie de viaţă", susţine un alt elev.
Potrivit reprezentanţilor Poliţiei, proiectul are rolul de a creşte gradul de conştientizare al adolescenţilor cu privire la riscurile unor comportamente aflate la limita legalităţii.
"Siguranţa minorilor reprezintă o prioritate a Poliţiei Române, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local. Am iniţiat proiectul 'Dincolo de aparenţe', care are ca scop punerea în valoare a experienţelor de viaţă a persoanelor care execută pedepse privative de libertate, condamnate pentru infracţiuni din sfera crimei organizate, trafic de persoane prin metoda 'Loverboy', trafic şi consum de substanţe psihoactive, infracţiuni comise cu violenţă sau la regimul rutier. Mai exact, mergem cu tinerii adolescenţi în penitenciarul Focşani, unde au ocazia să stea de vorba cu persoane care execută pedepse privative de libertate, pentru a învăţa din experienţele lor de viaţă. Scopul activităţilor este de a creşte gradul de conştientizare al adolescenţilor cu privire la riscurile unor alegeri sau comportamente aflate la limita legalităţii. Tinerii adolescenţi au ocazia să cunoască mediul penitenciar, să vadă care sunt programele de reintegrare", spune Simona Caba, inspector de poliţie în cadrul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vrancea.
La această activitate au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Vrancea, Consiliului Judeţean Vrancea, Direcţiei de Sănătate Publică Vrancea şi Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.
Comentează