După publicarea "Panama Papers", unele procuraturi au deschis anchete, iar scepticii la adresa recentelor dezvăluiri sunt de părere că totul ar fi mai degrabă o frenezie a presei, lipsită de substanţă, scrie Deutsche Welle.
Jurnaliştii au dezvăluit numele presupuşilor proprietari ai unor companii offshore, dar au rămas datori opiniei publice cu dovezi care să ateste ilegalitatea acestor afaceri.
"Se ştie de multă vreme de existenţa numeroasă a firmelor offshore. Se ştie şi că Panama este cetatea acestor companii. Şi atunci, care e surpriza?!", se întreabă expertul financiar Dirk Müller. În opinia sa, nici vorbă de vreun "mare scandal". "Contează mai puţin cine e pe listă. Mai interesant este cine nu apare acolo", adaugă Müller.
Ciudat este, în primul rând, faptul că multe dintre persoanele de pe listă aparţin claselor politice aflate "de partea cealaltă": Rusia, China şi lumea arabă. "Unde sunt marile nume din SUA? Să fi fost cosmetizate rezultatele anchetei aşa încât pe listă să nu figureze cine nu trebuie?", se mai întreabă expertul.
Semne de întrebare apar şi în privinţa finanţării Consorţiului Internaţional de Investigaţii Jurnalistice (ICIJ). Acesta funcţionează prin ONG-ul american "Center for Public Integrity", finanţat, printre altele, de către fundaţia "Open Society" a investitorului american George Soros. "Şi-n trecut au existat suspiciuni pe marginea obiectivităţii ICIJ", afirmă Müller.
"Mult zgomot pentru nimic", declară la rândul său, ministrul austriac al Finanţelor, Hans Jörg Schelling. Practica afacerilor offshore nu înseamnă automat criminalitate organizată, afirmă el. Măsurile legale de planificare financiară n-ar trebui confundate cu delictele, adaugă Schelling.
Deţinerea unei companii offshore nu este ilegală, avertizează inclusiv preşedintele Asociaţiei contribuabililor germani, Reiner Holznagel. De asemenea, chiar şi membrii reţelei de investigaţii jurnalistice subliniază valabilitatea prezumţiei de nevinovăţie.
Multe bănci nu neagă participarea, ca intermediari, la înfiinţarea şi administrarea afacerilor offshore. Deutsche Bank şi banca particulară Berenberg din Hamburg şi-au confirmat implicarea, subliniind însă legalitatea operaţiunilor efectuate. Prin urmare, unde este scandalul - se întreabă bancherii, care susţin că, între timp, nu mai oferă asemenea servicii.
Deocamdată, în jurul Dosarelor Panama s-a creat vâlvă pe fondul suspiciunilor vizând posibile activităţi ilegale, relatează DW. Dar dovezi în acest sens nu există. Dacă şi băncile vor reuşi să demonstreze că, într-adevăr, şi-au schimbat strategia, iar majoritatea proprietarilor de companii offshore să arate că nu a fost vorba despre afaceri necurate, ci doar despre o cale imorală de a-şi feri averile de mâna lungă a Fiscului, efectul dosarelor Panama se va stinge, spun experţii. Cel mai probabil, scandalul este în dubla morală a politicii internaţionale incapabile să acţioneze împotriva paradisurilor fiscale.
Şefi de stat şi alţi politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi, sportivi, dar şi reţele criminale se numără printre beneficiarii reali a peste 214.000 de societăţi offshore înregistrate în 21 de paradisuri fiscale, relevă o anchetă jurnalistică efectuată în comun de 107 instituţii media care au reuşit să intre în posesia unor documente din arhivele secrete ale unei societăţi panameze de consultanţă, documente denumite acum generic 'Panama Papers'.
Comentează