Premium
Începând din 2012, anual, strategi și lideri din domeniu din întreaga Europă se reunesc la Bruxelles pentru evenimentul Romanian Energy Day. Faptul că întâlnirile noastre programate pentru 30 și 31 mai vin la mai puțin de o săptămână de la discuțiile OPEC de la Viena nu este întâmplător, deoarece centrul de greutate în ceea ce privește securitatea economică și energetică se mută tot mai rapid pe Marea Neagră, la intersecția dintre est și vest, unde putem vedea China conectându-se cu continentul european.
China este celălalt cap de afiș la întâlnirea noastră, unde evaluăm angajamentul reînnoit pe care l-a făcut Beijingul la începutul lunii mai, acela de a cheltui 124 miliarde USD cu proiectele de dezvoltare economică One Belt One Road în Asia, Africa și Europe, cu accent pe infrastructura resurselor. Conform unei prognoze, nu mai puțin de 11 miliarde USD din această sumă vor fi investite în România în următorii cinci ani.
Eu lucrez la KazMunayGas International (KMGI), o societate care este prezentă în șase state membre ale Uniunii Europene și zece țări din regiunea Mării Negre, pe piața noastră, România. Această experiență a țării, operațiunile din Europa și Marea Neagră mă fac să fiu optimist în ceea ce privește promisiunea făcută României, KMGI și afacerilor din regiune, aceea de a construi noi parteneriate cu China. Am identificat posibilitățile de a face o schimbare ce poate transforma piața, oportunitatea de noi investiții cu potențialul de a permite statelor și industriei de profit să încheie tranzacții și să crească randamentele, să lase în urmă metodele desuete de a lua decizii defensive.
Așadar, marea întrebare la discuțiile noastre de la Bruxelles de săptămâna aceasta este: poate România, dată fiind baza sa bogată de active, să își atingă potențialul de a deveni centrul energetic al Mării Negre, un pod între est și vest? Este un subiect care ne atrage atenția în mod repetat, deoarece avem în comun convingerea că securitatea energetică aduce cu sine securitate economică și fluxuri mai mari de investiții, care contribuie la protecția socială și la creștere națională.
Știm, de asemenea, că fondurile direcționate către securitatea energetică ajută la promovarea democrației și la o guvernanță mai solidă, care include statul de drept și instituțiile independente. România, ca și toată regiunea ce cuprinde Turcia, Ucraina, până în Balcani și Ungaria, se confruntă toate cu dificultăți la nivel național, în încercarea de a crește fluxurile de comerț și schimburi, de a favoriza dezvoltarea economică și a creștere numărul locurilor de muncă, a construi relații noi între stat și investitorii privați.
România se află la o răscruce de drumuri în ceea ce privește dezvoltarea. Țara are șansa de a deține controlul asupra viitorului său energetic și economic, de a deveni un model pentru alte state europene care caută să își asigure noi fluxuri de capital și randament energetic, în loc să depindă de Rusia.
Regiunea Marea Neagră este deja depozitarul unei cantități enorme de resurse și active datorită miliardelor de dolari care au fost investiți, în special în rafinăriile de prelucrare a țițeiului și în conducte în ultimul deceniu. Ca să dăm numai un exemplu din acest vast coridor energetic interconectat, conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), care transportă țiței din Kazahstan și Rusia în Marea Neagră are potențialul de a-și dubla cantitatea la 67 milioane de tone pe an, din care aproape 90% provine din Kazahstan.
Compania petrolieră națională a Kazahstanului, care produce peste 22 milioane de tone în fiecare an, are un rol central din ce în ce mai solid în parteneriatele publice și private tot mai numeroase din regiune, care ajută la alimentarea unei capacități energetice mai mari și la o diversificare mai bogată. KMGI operează cea mai mare rafinărie din România, Petromidia, unde a investit în jur de 1,2 miliarde USD în noi tehnologii și inovații, pe o perioadă de peste zece ani. Aceste cheltuieli dedicate de la intrarea noastră pe piață în anul 2007 stau la baza rezultatelor pozitive legate de operațiunile noastre și de performanța financiară și sunt recunoscute de experți ca fiind una dintre cele mai productive platforme europene. Suntem cel mai mare exportator de energie in țară. Avem 5.000 de lucrători și avem o contribuție anuală la bugetul de stat de aproximativ 1,5 miliarde USD. La nivel de țară, importăm mai puțin de 20% din resursele noastre energetice, în timp ce cifra medie la nivelul întregii Uniuni Europene se apropie de 55% în ceea ce privește dependența de importuri. Cu nu mai mult de cinci ani în urmă, România depindea în mare măsură de petrolul rusesc pentru a-și acoperi necesarul de energie, în vreme ce astăzi, mare parte din acesta, în jur de 62%, este asigurat de Kazahstan.
Aici lucrurile pot deveni foarte interesante. Una dintre cele mai mari companii energetice private din China, CEFC, a fost de acord în 2016 să preia pachetul majoritar la KMGI. Este o tranzacție care ar putea redefini situația resurselor în Regiunea Mării Negre. KMGI este centrul geografic și financiar al acestui parteneriat. Rezultatul este un coridor ca lanț de aprovizionare care leagă China de Kazahstan și România, adăugând valoare cu fiecare milă de această rută.
Asocierea își respectă promisiunea de a injecta miliarde în dezvoltarea de noi proiecte în România și în regiune. Tranzacția ar putea fi finalizată în această vară, fiind așteptată aprobarea oficialilor de la București și a autorităților din domeniul concurenței din alte câteva state. Rețeaua de interes comun față de Romania și regiune este clară: China aduce fonduri noi, Kazahstan deține resurse enorme iar România deține baza și activele energetice.
Tranzacția CEFC-KMGI este cu atât mai importantă cu cât noul guvern de la București și-a afirmat angajamentul față de obiectivul independenței energetice și a promis să aloce noi fonduri de cheltuieli pentru proiecte de dezvoltare și de protecție socială. Cu toate acestea, rămâne întrebarea de unde vor proveni aceste fonduri. Creșterea nu este suficient de rapidă pentru a reduce deficitul, care este tot mai mare, depășind deja limitele bugetare ale UE. În plus, poziția comercială a României a fost afectată de o serie de dispute juridice internaționale recente în care instanțele au pronunțat hotărâri împotriva sa.
La întrebările investitorilor dacă statul este sau nu pregătit să pună securitatea energetică și protecția investitorului pe agenda economică națională se adaugă două aspecte interconectate, respectiv abordarea ce va fi folosită pentru evaluarea performanței noului guvern și modul în care aceasta este percepută în afara țării. Mai întâi, soluționarea imediată a disputei legale dintre KMGI și stat, din cauza căreia activele noastre sunt înghețate de autorități din luna mai a anului trecut, cu încălcarea propriilor legi de proces echitabile ale României. În al doilea rând, implementarea memorandumului de înțelegere care include fondul comun de investiții KMGI-Romania pentru proiecte de dezvoltare națională. Aceste memorandum de înțelegere a fost semnat și convenit cu statul în 2013 dar a fost amânat de atunci de 14 ori. KMGI este pregătită să încheie termenii cu guvernul pentru activarea proiectului, care, prin participare comună, ar putea genera proiecte energetice de până la 1 miliard USD pentru România.
România are puterea de a prelua controlul destinului său energetic și de a deveni un catalizator pentru integrarea economică și energetică la nivelul Uniunii Europene și în regiune. Activele și avantajele situării geografice și ale aprovizionării pentru stabilirea legăturii între est și vest sunt acolo. În cele din urmă, drumul României, al guvernului său și al partenerilor de afaceri către un viitor prosper sunt legate prin interesul comun.
Alexey Golovin este vice-președintele KMG International.
