Premium
Mii de hectare de mangrove "au murit de sete" în nordul extrem al Australiei, acesta fiind cel mai important fenomen de acest gen atribuit schimbărilor climaterice înregistrat vreodată, au atras atenţia marţi cercetătorii, informează AFP.
Aproximativ 7.400 de hectare ale acestor ecosisteme palustre au pierit în golful semiarid Carpentaria, pe o întindere de o mie de kilometri, susţin oamenii de ştiinţă de la Universitatea James Cook din Australia în "Journal of Marine and Freshwater Research".
Acest declin - care are ca rezultat moartea mangrovelor sau defolierea acestora - a fost confirmat prin studii aeriene şi prin cartografierea prin satelit asociate cu rezultatele înregistrărilor meteorologice.
Citește și: Cutremur PUTERNIC în vestul Indoneziei
Expertul în mangrove Norm Duke, de la Universitatea James Cook, susţine că trei factori au contribuit la acest eveniment fără precedent. "Din 2011 zona de coastă a avut parte de ploi sub limita medie, iar seceta din 2015/2016 a fost extrem de severă", a spus acesta. "Apoi, temperaturile din zonă au atins niveluri record, iar în al treilea rând, unele mangrove au rămas pe uscat deoarece nivelul mării a scăzut cu circa 20 de centimetri în timpul unui El Nino deosebit de puternic", a completat el făcând referire la fenomenul climateric ce se petrece la patru-cinci ani şi afectează nivelul de precipitaţii ce cauzează atât secetă cât şi inundaţii.
Potrivit lui Duke, aceşti trei factori au fost îndeajuns de puternici pentru a se produce ceea ce oamenii de ştiinţă consideră că este cel mai sever fenomen de distrugere a mangrovelor înregistrat până acum. "Pe scurt, au murit de sete", a precizat expertul.
Mangrovele joacă un rol ecologic deosebit de important, ele protejând vegetaţia marină şi coralii, dar având şi un rol de filtrare a apei care se curge de pe uscat. În plus, acţionează ca habitat preferat de numeroase specii de peşti aflate în perioada de reproducere. De asemenea, aceste forme de vegetaţie alcătuite din arbori şi arbuşti caracteristice ţărmurilor maritime mlăştinoase absorb o mare cantitate de carbon din atmosferă.
Duke a adăugat că oamenii de ştiinţă cunosc acum că mangrovele, precum recifele de corali, sunt vulnerabile la schimbările climaterice şi la fenomenele extreme de mediu, iar situaţia este monitorizată îndeaproape, anunță Agerpres.
În Australia se află circa 7% din suprafaţa cu mangrove a lumii.
